Zimbrii, o necesitate pentru Munții Făgăraș și ecosistemul pădurilor

Munții Făgăraș reprezintă una dintre cele mai frumoase zone montane ale României, cu arii sălbatice întinse, cu păduri seculare și populații de animale sălbatice care trăiesc încă după legile naturii. Acești munți ocrotesc, poate, una dintre ultimele zone cu adevărat sălbatice din Europa. Cu toate acestea, România nu are încă un parc național în Munții Făgăraș, unde animalele, pădurea și comorile ei să fie ocrotite.

O suprafață mare din lanțul muntos al Făgărașului aparține proprietarilor privați, iar interesele financiare și economice sunt mult mai puternice decât interesele pădurii.

Fundația Conservation Carpathia a cumpărat în ultimii ani 25.000 de hectare în masivul Făgărașului și depune eforturi titanice să împădurească versanți întregi de munte și să refacă ecosisteme distruse cu drujba. Între timp, fundația a readus în zonă zimbrii, ierbivorele masive care au dispărut acum 200 de ani în România.

58 de zimbri în Munții Făgăraș

Primii zimbri au sosit în masivul Făgăraș din anul 2019. Zonele de reintroducere și de eliberare a zimbrilor sunt situate la distanță de localități și sunt atent studiate, astfel încât animalele să aibă condiții optime de trai și de hrană.

Primele zone în care au fost aduse aceste ierbivore mari au fost în apropiere de Bunea și de Lerești. Recent, un alt țarc de aclimatizare a zimbrilor a fost ridicat la Dobroneagu, în apropiere de localitatea Nucșoara, în județul Argeș. Țarcul de la Nucșoara are o suprafață de 76 de hectare și, la fel ca celelalte, este amenajat în mijlocul sălbăticiei, iar condițiile de aici sunt similare cu cele din libertate. De aici vor fi eliberați în această primăvară 12 zimbri care se vor alătura celorlalți zece de la Bunea și Lerești.

În total, în anul 2023, Masivul Făgăraș va fi casa unei populații de 58 de zimbri, iar până la finalul anului 2024, Fundația Conservation Carpathia speră să numere 75 de exemplare de zimbri reintroduși cu succes în Munții Făgăraș.

Zimbrii, un element cheie pentru ecosistem

Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul (Bison bonasus) este un animal erbivor, cu o dietă foarte variată. Prin modul de hrănire și prin arealul larg pe care se deplasează, zimbrii contribuie la răspândirea multor specii de plante și susțin un echilibru între pădure, poieni și zonele cu pajiști. Datorită lor, prosperă atât flora montană, cât și speciile de animale și păsări care au nevoie de un ecosistem cât mai variat.  

Zimbrii aduși în Făgăraș de Fundația Conservation Carpathia, prin programul Life al Comisiei Europene, provin din rezervații din Suedia, Germania sau Slovacia. Unele exemplare au fost donate gratuit, altele au fost cumpărate din fondurile fundației la care contribuie în mare parte donatori din străinătate.

Populația de zimbri, atent monitorizată

În perioada în care zimbrii sunt în carantină și aclimatizare, rangerii fundației le verifică zilnic starea de sănătate, le oferă hrană și înregistrează într-o aplicație special creată diverși parametri care permit monitorizarea și evoluția fiecărui exemplar.

„Gradul de adaptare a zimbrilor eliberați până în prezent în Munții Făgăraș este unul bun, aceștia extinzându-și treptat arealul în zone cu habitate favorabile. Din această primăvară vom putea urmări zimbrii din noul punct de reintroducere de la Dobroneagu-Nucșoara, o zonă care oferă condiții la fel de bune pentru a susține o populație viabilă pentru specie. Prin implementarea acestui proiect, obiectivul Fundației Conservation Carpathia este de a forma o populație de zimbri care să fie independentă, cu o stare de sănătate corespunzătoare și care să fie eficientă ecologic. Pe termen lung, succesul poate fi exprimat în raport cu extinderea arealului și existența schimbului de indivizi pe cale naturală între populații învecinate de zimbri, aflați în libertate”, explică Adrian Aldea – manager introducere specii în cadrul Fundației Conservation Carpathia.

Un parc național în Munții Făgăraș, soluția de salvare

Fundația Conservation Carpathia derulează cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa și contribuie la refacerea ecosistemelor naturale din Munții Carpați. Din anul 2009, fundația a salvat de la exploatare peste 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine în sudestul Carpaților Meridionali, achiziționându-le cu scop de conservare.

De-a lungul anilor au fost plantați 3,7 milioane de puieți pe 1.819 ha afectate de tăieri și s-a creat o zonă de 78.000 de hectare pe care nu se desfășoară vânătoare sportivă sau pentru trofee.

În prezent, în zona Dobroneagu, unde se află cel mai nou țarc pentru reintroducerea zimbrilor, se continuă plantarea de puieți de frasini, stejari, molizi și brazi, pe un versant unde pădurea a fost doborâtă complet de furtuni. Eforturile voluntarilor și ale localnicilor care sprijină fundația sunt titanice, iar rezultatul muncii lor se va vedea abia peste cinci sau șapte ani, când primii copaci se vor înălța suficient pentru a face față zăpezilor și furtunilor. O parte dintre puieți se usucă în primii ani și de fiecare dată este nevoie de altă muncă și de noi eforturi pentru a planta o nouă generație de copaci.

Dar refacerea și conservarea pădurilor din Făgăraș poate fi protejată mult mai bine în cadrul unui parc național. De ani de zile se discută înființarea unui Parc Național al Munților Făgăraș, dar eforturile fundației care luptă pentru acest deziderat sunt blocate de interese financiare uriașe.

În România există doar 13 parcuri naționale, care au 317.000 de hectare, cu tot cu Delta Dunării. Suprafața lor reprezintă însă numai 5% din teritoriul țării și din această suprafață infimă continuă să se taie și să se fure păduri întregi.

Alături de Parcul Național Piatra Craiului, viitorul Parc Național Munții Făgăraș ar putea fi un Yellowstone românesc, o zonă sălbatică de o frumusețe rară, cu care ne-am putea mândri în lume și care va aduce beneficii pe termen lung pentru comunitățile vecine printr-un turism sustenabil și dezvoltarea de afaceri verzi.

După înființarea parcului, Fundația Conservation Carpathia va dona statului român zonele cumpărate în acești munți, unde vor prospera nu doar zimbrii, ci și urșii, lupii, râșii, toate mamiferele mici, păsările, toate speciile native care au nevoie de un ecosistem puternic și nealterat de intervenția omului.