Una dintre cele mai cunoscute rezervații de bujori sălbatici din țară este cea din județul Mureș, lângă localitatea Zau de Câmpie. Alte zone în care crește această floare spectaculoasă se află în Dobrogea, pe Dealul Consul sau în Munții Măcinului.

În România ne putem lăuda cu două specii deosebite de bujori care cresc în flora spontană. Bujorul de stepă și bujorul românesc sau dobrogean atrag în fiecare primăvară mii de turiști care se bucură de frumusețea lor și de locurile pitorești în care înfloresc.

Bujorii sălbatici, florile naționale ale României

Frumoasa floare roșie ca focul poate fi considerată emblamatică pentru flora lunii mai. Bujorii sălbatici din România sunt plante deosebit de rezistente, rămase pe meleagurile noastre din ere vechi, ocrotite azi prin lege.

Bujorul de stepă

Bujorul de stepă, cu numele științific Paeonia tenuifolia, este o specie erbacee de bujor, numită uneori și bujorul cu frunze de ferigă. Acest bujor este originar din Munții Caucaz și de pe coasta Mării Negre din Ucraina, de unde s-a răspândit în Bulgaria, România și Serbia.

Specia a fost descrisă pentru prima data în 1759 de botanistul suedez Carl Linné.

Frunzele acestui bujor diferă foarte mult de frunzele bujorului românesc. Bujorul de stepă are frunze foarte subțiri și dese, asemănătoare cu frunzele de mărar, care cresc aproape una de cealaltă pe tulpină.

Petalele lui sunt la fel de roșii și strălucitoare precum ale bujorului românesc, sunt de obicei doar cinci, dar au marginile mai ondulate.

Planta poate ajunge la 30 – 60 cm înălțime, iar florile roșii sunt parfumate și au numeroase stamine galbene în centru, încărcate de polen.

Bujorul românesc sau bujorul dobrogean

Bujorul românesc, declarat din anul 2022 floarea națională a României, poartă numele științific de Paeonia peregrina Mill. varietatea romanica. El se diferențiază de bujorul de stepă prin frunzele late, de un verde închis, și crește îndeosebi în partea de sud a țării, mai ales în Dobrogea.

Floarea lui roșie are cinci petale și stamine bogate în polen auriu. La fel ca și bujorul de stepă, înflorește în luna mai, de obicei în a doua parte a lunii, iar florile lui rezistă în medie 7 – 10 zile, dacă nu plouă abundent.

Ori de câte ori admirăm aceste flori, nu trebuie să uităm că sunt plante rare, care au supraviețuit cu greu din ere străvechi și care sunt ocrotite prin lege. Bujorul românesc poate fi considerată una dintre cele mai vechi flori din România, o relicvă glaciară, și se presupune că datează dinaintea erei glaciare.

Bujorii nu trebuie rupți, distruși sau scoși cu tot cu rădăcini din pământ. Șansele să supraviețuiască, dacă sunt transplantați în alt mediu sunt foarte reduse. Aceste flori minunate trebuie doar admirate și fotografiate!

Rezervații de bujori sălbatici în România

Rezervația de bujori de stepă de la Zau de Câmpie

Aria naturală cu bujori de stepă se află în extremitatea vestică a județului Mureș (aproape de limita de graniță cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie), pe teritoriul comunelor Zau de Câmpie și Valea Largă.

rezervatie de bujori de stepa din Rusia (foto: wikipedia)

Pășunile de la Zau de Câmpie adăpostesc și alte flori rare, alături de bujori, specii deosebite de orhidee românești, stânjenei galbeni, stânjenei sălbatici, salvie și lalele pestrițe și ele la rândul lor ocrotite de lege.

În apropiere de rezervația de la Zau poți vizita Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Valea Largă construită în secolul al XVII-lea, biserica reformată din Zau de Câmpie construită în anul 1883 sau ansamblul castelului Ugron (castelul și parcul dendrologic), construcție din 1911.

Rezervațiile de bujori românești din Dobrogea

Bujorul românesc crește pe unele dealuri sau la marginea pădurilor în unele zone din Dobrogea, dar și în câteva locuri din Muntenia (pădurea Comana) sau în sudul Moldovei. A fost descoperit și în Pădurea Troianu din județul Teleorman, dar cele mai frumoase locuri în care găsești acești bujori sunt dealurile Dobrogei.

bujori romanesti pe dealul Consul

Aici, îi poți găsi în Munții Măcinului, pe dealul Consul, declarat rezervație naturală încă din anul 1927, sau în apropiere de localitatea Fântâna Mare.  

Aici poți merge în drumeție în fiecare primăvară, în a doua jumătate a lunii mai, să admiri bujorii roșii ca focul. Florile lor sunt cântate în poezii și legende, au născut povești nemuritoare și reprezintă în foclorul românesc dragostea, frumusețea și dorul.

Floarea de bujor este totodată simbolul sacrificiului eroilor și este purtat la revers de Înălțare, când este Ziua Eroilor, sau de Ziua Veteranilor.