Top 10 locuri de vizitat în Sibiu și împrejurimi. Ce trebuie să vizitezi în Sibiu

Orașul Sibiu este reședința de judet și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, fiind și unul dintre cele mai importante centre culturale și economice din sudul Transilvaniei.

Sibiul este situat în Depresiunea Sibiului, străbătută de Raul Cibin și are o populație de peste 140.000 de locuitori.

Municipiul Sibiu s-a dezvoltat foarte mult datorită investițiilor străine și a devenit mult mai vizibil pentru turiști din anul 2007, când împreună cu orasul Luxemburg a fost Capitală Culturală Europeană.

În prezent, Sibiul este unul dintre orașele cu un nivel foarte ridicat de investiții străine din România. Află în continuare care sunt cele mai importante atracții turistice în Sibiu, reprezentate nu doar de obiective culturale, ci și de restaurante și hoteluri cu o vechime de zeci de ani sau chiar sute de ani. Iată Top 10 obiective turistice ce nu trebuie să ratezi când mergi în vacanță în Sibiu!

Turnul Sfatului

---

Situat între cele mai importante două pieţe ale oraşului, mai precis la colţul dinspre miază-noapte – răsărit al Pieţei Mari, Turnul Sfatului a fost din totdeauna simbolul caracteristic al oraşului Sibiu. Pe sub el este un gang de trecere între Piața Mare și Piața Mică.

El a fost construit în secolul al XIII-lea, la parterul său aflându-se poarta de intrare în cea de-a doua centură de fortificații a orașului. În decursul timpului, a suferit mai multe refaceri, care i-au alterat forma inițială.

Numele turnului provine de la funcţia de apărare asupra porţii de intrare în cea de-a doua incintă, situată în imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului. Având iniţial funcţia de turn de fortificaţie, de apărare, din a doua incintă de fortificaţie, acesta se prăbuşeşte parţial în anul 1585, în urma unui cutremur.

Turnul actual nu mai păstrează din construcția inițială decât nucleul ridicat până la înălțimea întâiului etaj. El a fost refăcut de mai multe ori în decursul timpului, fiind supraînălțat și înglobat unui grup de construcții. Etajele superioare ale turnului s-au prăbușit la 17 februarie 1585. Ca urmare, în perioada 1586-1588 s-au efectuat o serie de lucrări ample de reconstrucție. Deasupra gangului de trecere din Piața Mică în Piața Mare se află încastrată în zid o placă de piatră cu următoarea inscripție în limba latină: „HAEC TVRRIS TOTALITER PRAEPARATA EST A.D. 1588 DIES 3 AVGVS.”, a cărei traducere aproximativă în limba română este: „Acest turn este pregătit în totalitate în ziua de 3 august a Anului Domnului 1588.”

Acoperișul turnului, în formă piramidală ascuțită cu patru turnulețe la colțuri a fost reparat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, prima dată în anul 1719 de către Magistratul orașului apoi in anul 1750, când s-a luat decizia înlocuirii acoperișului în formă piramidală ascuțită cu unul mai ieftin, scund.

Turnul Sfatului a fost restaurat complet în perioada 1961-1962, în interiorul său organizându-se expoziția „Aspecte din istoria Sibiului”. În anii 1962-1998 turnul a adăpostit o secție de exponate medievale a Muzeului Brukenthal. Pe zidul turnului dinspre Piața Mare a fost amplasată în 1964 o placă de marmură albă cu următoarea inscripție:

„TURNUL SFATULUI
A fost poarta de intrare a celei de a doua centuri de fortificații a orașului de la sfîrșitul secolului al XIII-lea. Năruindu-se parțial în 1586, a fost reclădit în 1588. În 1826 i s-a adăugat încă un etaj, primind înfățișarea de astăzi. Restaurat complet în 1961-1962.
Monument istoric nr. 2557
Sfatul Popular al Orașului Regional Sibiu – 1964″

Cu ocazia vizitei șefilor de stat participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, desfășurat la București și Sibiu în perioada 7-8 iunie 2007, sub placa din 1964 a fost amplasată o altă placă cu următorul text bilingv româno-englez:

„Diversitate culturală, punte între patrimoniu și cultura viitorului
***
Această placă a fost dezvelită cu ocazia vizitei șefilor de stat, participanți la Summit-ul statelor din Europa de Sud-Est, București-Sibiu,
This plaque was unveiled on the occasion of the visit of the head of states, taking part in the South-Eastern European Countries Summit, Bucharest-Sibiu, 7-8 June 2007
Amplasată în cadrul programului Sibiu, Capitală culturală europeană – 2007″

Accesul în interiorul turnului se face printr-o scară spiralată cu 141 de trepte.

Este un obiectiv turistic pe care vizitatorii orașului nu îl ratează deoarece de la nivelul superior al Turnului se pot vedea culmile Muntilor Fagaras si intreg orasul Sibiu.

Vezi care sunt cele mai bune campinguri din Romania!

Podul Minciunilor

---

Podul Minciunilor se numără printre cele mai cunoscute obiective turistice ale Sibiului. Podul Minciunilor sau Podul culcat este un pod metalic, construit în anul 1859 deasupra străzii Ocnei care făcea legătura între Orașul de Jos și Orașul de Sus.

Din cauza faptului că podul respectiv a fost primul ridicat fără piloni de sprijin, i s-a mai spus şi “podul culcat”. În dialectul săsesc “culcat” (lugenmarchen) este omonimul cuvântului “minciună”. El este o pasarelă pietonală ce face legătura dintre Piața Mică și Piața Huet şi este cel mai vechi pod din fontă aflat în serviciu pe teritoriul actual al României.

Podul prezintă o singură deschidere de 10,40 m, formată din patru traverse metalice arcuite, asamblate la cheie prin bulonare și decorate cu rozete și cu câte un brâu de elemente înscrise în cercuri. Arcele au secțiune constantă cu ornamente vegetale sau geometrice de factură neogotică. Traversele metalice arcuite din partea de sud au cercurile cu diametru maxim decorate cu stema Sibiului, iar cele din partea de nord poartă inscripțiile “1859”, respectiv “FRIEDRICHS HÜTTE”.

Până la construirea acestui pod, accesul între cele două sectoare ale pieţei se făcea pe sub un conglomerat de clădiri.

Până la mijlocul secolului al XIX-lea, accesul în cetate se făcea printr-un tunel curbat, ce trecea pe sub un rând de case, edificate începând cu mijlocul secolului al XV-lea, care împărțeau Piața Mică în două părți.

Locul pe unde trecea tunelul era denumită „Băncuțele Minciunilor”, acest nume fiind dat de Damasus Dürr în secolul al XVI-lea. Acest pod a servit inițial, după spusele localnicilor, pentru circulația căruțelor. Localnicii au denumit pasarela “Podul minciunilor”.

Podul provizoriu de lemn, în anii 1850, schiță realizată de Spreer/Provisorischen Holzbrücke um 1850, vom Künstler Spreer

Podul Minciunilor din Sibiu ascunde patru dintre cele mai frumoase legende care circulă de peste 140 de ani pe aceste meleaguri.

Se spune de exemplu că acest pod era traversat în special de tinerii îndrăgostiți care își jurau iubire pe veci. Fetele jurau de asemenea că sunt fecioare, dar după noaptea nunții bărbații aveau să constate că acestea de fapt au mințit. Drept pedeapsă, fetele erau aruncate de pe pod. O altă legendă spune că podul era străbătut adesea de negustori care obișnuiau să îi mai înșele pe localnici. Atunci când un astfel de negustor era prins, localnicii îl aruncau pe comerciantul mincinos de pe pod.

Tot despre Podul Minciunilor din Sibiu se spune că era un loc obișnuit de întâlnire pentru tinerii care studiau la Academia Militară. Aceștia își dădeau întâlnire cu fetele aici, dar apoi nu mai apăreau, lânsându-le pe tinere să aștepte degeaba. O altă legendă spune că dacă cineva spune o minciună în timp ce traversează, podul se cutremură până când îl aduce pe mincinos cu picioarele pe pământ.

O altă legendă vorbeşte despre faptul că Piaţa Mică fiind piaţa negustorilor era, pe cale de consecinţă şi cea a tocmelilor, a negocierilor. Uneori, aşa cum se întâmplă în orice troc, existau şi clienţi păcăliţi. Aceştia se întorceau cu marfa cumparată şi, în hohotele de râs ale mulţimii, îi aruncau de pe pod pe negustorii prinşi cu ocaua mică. În acest fel, aceştia nu doar că nu îi mai înşelau niciodată pe sibieni ci serveau drept pildă pentru toţi precupeţii necinstiţi.

Cea mai cunoscută legendă este că podul are urechi și o putere greu de imaginat astfel că, la fiecare minciună auzită, el începe să geamă din toate încheieturile și se prăbușește, aducând mincinosul cu picioarele pe pământ.

Dincolo de legende, realitatea este că Podul Minciunilor este unul dintre cele mai frumoase, dar și cel mai vechi pod din fontă construit în România.

Citește și:  Locuri de vizitat în Viena. Cele mai apreciate obiective turistice

Palatul Brukenthal

---

Palatul Brukenthal din Sibiu este un palat construit între anii 1778–1788 în orașul Sibiu de baronul Samuel von Brukenthal, guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei (1777-1787).

El a fost înălțat în etape, cu scopul de a fi reședință oficială a baronului von Brukenthal și sediu al colecțiilor sale. Palatul se află situat în partea de vest a Pieței Mari, având adresa Piața Mare nr. 4.

Ca model de construcție au servit palatele din Viena, construite stilul Barocului Târziu. Clădirea a fost ridicată pe latura vestică a Pieței Mari, pe locul a două case, din care una avea loggii.

Actuala fațadă principală, într-un stil Baroc auster, a fost realizată mai târziu, motiv pentru care palatul este ieșit mai în față în comparație cu frontul celorlalte clădiri din Piața Mare din Sibiu.

Pe mijlocul fațadei, se află un ancadrament de piatră al portalului, susținut de coloane deasupra cărora se ridică antablamentul. Ancadramentul este decorat cu blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal și cu alte elemente decorative specifice stilului baroc: urne, rozete și festoane.

În continuarea portalului este un pasaj de trecere, prin care se pătrunde în curtea interioară a palatului, care are un plan dreptunghiular. În fundalul primei curți se află un al doilea portal, cu un concept similar cu cel al primului portal, dar susținut de atlanți iar nu de coloane. Prin acest portal se face trecerea în curtea a doua, unde inițial se aflau grajdul și alte anexe gospodărești.

În prezent Palatul Brukenthal adăpostește Galeria de Artă și Biblioteca Muzeului Național Brukenthal, unde se află cele mai valoroase colecții de picturi baroce din centrul și estul Europei.

Palatul Brukenthal din Sibiu, azi Muzeul Brukenthal, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015.

Sunt mai bine de 200 de ani de când Muzeul Național Brukenthal din Sibiu a fost deschis. Este cel mai vechi muzeu din țară. Puțini știu că în anul 1968 Muzeul Brukenthal a fost spart, iar din interior au fost furate opt tablouri care, la acel moment, valorau suma de 25 de milioane de dolari.

Datorită tuturor acestor povești și nu numai, muzeul este acum unul dintre cele mai frumoase și vizitate obiective turistice din Sibiu.

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA’

---

Una dintre atracțiile turistice pe care nu le puteți rata dacă meregeți în în Sibiu este Muzeul Civilizației Populare Tradiționale Astra din Dumbrava Sibiului.

Muzeul ASTRA este al doilea cel mai mare muzeu în aer liber din lume. Format cu sprijinul Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, misiunea Muzeului ASTRA este, de mai bine de 100 de ani, aceea de a conecta audiența cu valorile tradiționale, prin adaptarea continuă la nevoile culturale ale societății. Fie că vorbim de patrimoniu românesc, săsesc, al altor minorități sau chiar extraeuropean, Muzeul ASTRA este depozitarul și facilitatorul valorilor autentice către comunitate.

Întins pe o suprafață de 96 de hectare, în componenţa muzeului se află peste 300 de clădiri, mori de vânt de apă, prese pentru ulei, vin şi fructe.

Un prim impact cu fascinanta tehnică populară îl are zona morilor de vânt și de apă, poate cele mai populare atracții ale muzeului în aer liber. Ba chiar o moară din Județul Hunedoara, satul Dăbâca, a fost primul exponat al muzeului.

Peste 30 de mori sunt expuse în muzeu. Deși nu sunt puse în funcțiune pentru a nu le deteriora (angrenaje vechi, tensiuni mari etc.), majoritatea morilor sunt funcționale.

Aici poți găsi și celebra casă de pe bancnota de 10 lei. Casa seamănă cu o culă cu magazie la parter și camere de locuit la etaj, construcție preferată în special în zonele viniviticole. E originară din satul Vlădești, undeva între Râmnicu Vâlcea și Băile Olănești.

Case de olari, de oieri, de mineri și aurari formează un sat fără nume, un sat în care instrumente țărănești atârnă pe pereți, sub streșini sau prin șoproane și pivnițe.

Arhitectura clădirilor este diferită, fiecare prezentând stiluri din diferitele zone ale României.

Aleile din cadrul muzeului se întind pe 10 kilometri, acestea putând fi străbătute la pas cu trăsura sau iarna cu sania, de asemenea, cele două lacuri artificiale din componenţa muzeului se pot tranzita cu barca.

Pe 42 de hectare din suprafața totală se află expoziţia propriu-zisă a muzeului. Aici sunt reunite meşteşugurile (olărit, prelucrarea metalelor, a lemnului şi a textilelor), ocupaţiile (pescuit, agricultură şi viticultură), industriile (morărit şi cea a uleiului) şi arta tradiţională românească (arta şi arhitectura populară).

De asemenea, aici au fost aduse şi reconstruite 400 de case ţărăneşti, edificii rurale şi instalaţii simple. Aşadar, dacă doriţi să descoperiţi România într-o singură zi, Muzeul ASTRA vă poate oferi chiar acest lucru.

Muzeul Locomotivelor cu Abur

---

Într-un oraș ce vibrează de artă și cultură, Muzeul Locomotivelor cu Abur își găseste loc în apropierea gării CFR. Gara CFR din Sibiu, bineințeles.

Muzeul locomotivelor cu aburi din Sibiu a fost înfiinţat în 28 august 1994.

Acesta cuprinde 41 de locomotive cu aburi, pluguri şi macarale cu aburi care au circulat pe căile ferate din România în urmă cu mai bine de 100 de ani, iar acum se odihnesc pe șinele de cale ferată.

Din păcate, locaţia nu este foarte bine amenajată, asemănându-se mai degrabă cu un depou. Nu există vreo plăcuţă explicativă sau vreun ghid, însă lucrătorii CFR mai în vârstă cunosc istoria locomotivelor şi nu ezită să o împărtăşească turiştilor.

Astăzi, aerul “vintage”, creează o atmosferă aparte, și, chiar dacă expunerea locomotivelor în aer liber le erodează, ele au dobândit o patină a timpului foarte frumoasă. Aveți ocazia, vizitând acest spațiu să te afli printre piesele care au făcut istorie în epoca lor, care au impresionat și care au fost iubite de către cei care le conduceau sau se deplasau cu ajutorul lor.

Primul exponat a fost expus în faţa clădirii administrative în anul 1973, când s-a retras din circulaţie locomotiva cu aburi pe cale îngustă de pe secţia Sibiu – Agnita – Sighişoara. Funcţionabile, în muzeul locomotive cu aburi, nu mai este niciuna.

41 de locomotive sunt în muzeu, dintre care aproape 9 exemplare încă nu au fost pregătite pentru a fi expuse. Din cele 41 de vehicule, sunt trei pluguri de zăpadă, două macarale cu aburi şi o locomotivă mai specială, în sensul că nu îşi produce singură aburul, ea este alimentată de la o sursă externă, manevrează vagoane şi această locomotivă a fost folosită îndeosebi în uzinele chimice pentru manevră, pentru a se evita provocarea unui incendiu.

Muzeul găzduiește exponate ale uzinelor constructoare de mașini:

• Domeniilor Resita (7 locomotive din anii 1933, 1936, 1937, 1938, 1941, 1952, 1958),
• Henschel (5 locomotive din anii 1894, 1906, 1922, 1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924),
• Uzinele 23 August Bucuresti – 4 locomotive din anul 1949,
• BMAG – Schwartzkopff Berlin – 3 locomotive din anii 1914, 1923 si 1943,
• Viena Neustadt – 2 locomotive din anii 1885 (cel mai vechi exponat) si 1896
• Florisdorf Viena – 2 locomotive din anii 1908 si 1939,
• MAV Budapesta – 2 locomotive din 1911 si 1917,
• Orestein Koppel Berlin – 2 locomotive din 1921 si 1923,
• Soc. Franco Belgiana Croyere (Societe Franco-Belge de Materiel de Chemins de Fer) – 1 locomotiva din 1890,
• August Borsig Wien – 1 locomotiva din anul 1908,
• Hannoversche Linden – 1 locomotiva din anul 1915,
• Balwin din SUA – 1 locomotiva din 1920,
• Skoda Plzen – 1 locomotiva din 1921,
• Machinenbauanstalt F. Schichau – 1 locomotiva din anul 1930,
• Uzinele Malaxa Bucuresti – 1 locomotiva din 1930,
• Chrzanow Polonia – 1 locomotiva din anul 1949,
• Krupp Germania – 1 macara cu abur din anul 1939,
• Ardelt Eberswald – 1 macara cu abur din anul 1939,
• VGBH S. Siclim Suedia – 1 plug de zapada din anul 1906.

Dacă doriți să cunoașteți o pagină din istoria Căilor Ferate Române, Muzeul Locomotivelor cu Aburi este destinația turistica perfectă care vă va oferi această experiență.

Grădina Zoologică Sibiu

---

Situată în Pădurea Dumbrava Sibiului, Grădina Zoologică Sibiu este singurul parc zoo de la noi în care există lupi iberici aduşi în 2011 de la Zoo Veszprem (Ungaria).

În 1929 s-a deschis în pădurea Dumbrava prima Grădină Zoologică din România de către Uzina Electrică Sibiu la iniţiativa inginerului Szekely căruia i-a venit ideea după ce a găsit nişte vulpi pe când efectua lucrări de reparaţii la barajul de la Sadu.

După înfiinţare, Grădinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale şi păsări, cum ar fi o pisică sălbatică, o lupoaică donată de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de Asociaţia “Şoimii”, un vultur, un cerb carpatin donat de vânătorii din Talmacel, mistreţi etc. În 1930 a fost donat primul urs.

Grădina Zoologică Sibiu este prima grădină zoologică din ţară care a achiziţionat o pereche de zebre în anul 2010 şi singura din ţară care are lupi iberici din 2011. De asemenea, Grădina Zoo de la Sibiu se numără printre puţinele grădini din ţară care au în colecţie vaci watusi, porci pecari şi jaguari şi care au reuşit să se reproducă.

Ca unicitate între grădinile zoologice din ţară este şi relieful grădinii, care se află în Pădurea Dumbrava Sibiului şi are două lacuri de şase hectare, dintre care unul este lac de agrement, unde turiştii au posibilitatea de a închiria bărci şi hidrobiciclete. De menţionat stejarul de la intrarea în grădină, bătrân de peste 600 de ani.

Grădina Zoologică Sibiu se întinde pe o suprafaţă de peste 20 hectare.

În 2006 a fost construit un amplasament pentru jaguar de 800 mp şi s-a reabilitat barajul lacului de agrement.

Lacul numărul 2 din incinta Grădinii a fost reamenajat în 2007 iar în mijlocul său a fost amenajată o insulă de 350 de mp.

Tot în anul 2007 au fost extinse şi spaţiile destinate urşilor şi jaguarilor, iar în anii următori au fost extinse spaţiile lupilor albi, leilor, tigrilor, mistreţilor dar şi a erbivoarelor.

Este un important obiectiv turistic, deoarce grădina adăposteşte 268 animale şi păsări din 63 de specii: maimuţe, urşi, lupi albi, lupi iberici, tigri, lei, jaguar, mistreţi, lame, cerbi carpatini, căprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil, fazani, papagali, păuni, porumbei.

Odată ce s-au finalizat noile amenajări pentru spaţiile destinate animalelor, numărul de vizitatori a început să crească. Astfel, dacă în 2007 grădina a fost vizitată de 80.000 de persoane, numărul acestora a crescut la 177.459 în anul 2010 si a continuat sa creasca la peste 198.666 în anul 2013 şi 244.878 în anul 2015.

Care sunt cele mai frumoase gradini zoologice din Romania!

Suprafaţa destinată în prezent animalelor enumerate este de 5.480 metri pătraţi. În următoarele 10 luni, constructorul va amenaja pe această suprafaţă cinci ţarcuri, fiecare cu adăpostul său în suprafaţă de 40 de metri pătraţi şi fiecare cu o terasă acoperită în suprafaţă de 25 de metri pătraţi.

Poți găsi grădina zoologică pe strada Calea Dumbrăvii nr. 142.

Biserica Parohiala Evanghelica „Sf. Maria”

---

Situată în Piaţa Albert Huet, este unul dintre cele mai impresionante lăcaşuri de cult gotice din România. Pe locul său se afla odinioară o bazilică romanică (secol XII), un cimitir, trei capele şi o şcoală.

Biserica Parohială Evanghelică (secol XIV) este prevăzută cu un masiv turn-clopotniţă cu o înălţime de 73,34 m, care o face vizibilă din aproape orice colţ al Sibiului. Turnul pe şapte nivele prezintă patru turnuleţe pe colţuri, semn că oraşul avea pe vremuri dreptul de condamnare la moarte.

Şi interiorul lăcaşului poate fi vizitat, balconul de pe latura sudică adăpostind o frumoasă orgă realizată în 1672 de meşterul slovac Johann West şi decorată în stil baroc în anul 1674 de Paul Demosch şi Jeremias Stranovius cel Bătrân. Noua orgă a fost construită de către firma Wilhelm Sauer (Frankfurt/Oder) şi montată în biserica sibiană în anul 1915.

Un alt punct de atracţie turistică al bisericii îl reprezintă cristelniţa de bronz, aflată în axul bisericii, pe suprafaţa căreia sunt realizate 228 de plachete în relief, multe dintre ele fiind reprezentări figurative de influenţă bizantină. Cristelniţa are formă de potir cu talpă, picior, nod şi bazin şi datează din anul 1438, fiind opera meşterului Leonhardus.

Clădirea impresionantă are al doilea cel mai vechi ceas din România, care datează din 1881. Legenda spune că sașii sibieni au mers la cei bistrițeni înainte să construiască această biserică, pentru a se inspira de la ei. Au măsurat cu o frânghie înălțimea turnului celei din Bistrița, iar apoi s-au dus să se ospetească. Sașii sibieni s-au îmbătat, iar meșterii din Bistrița le-au tăiat pe ascuns o parte din frânghie. Așa a ajuns biserica din Bistrița cea mai înaltă din toată Transilvania, măsurând 75 de metri.

Turnul Dulgherilor

---

Turnul Dulgherilor este unul dintre cele mai vechi obiective turistice ale orașului Sibiu, construit în secolul al XIV-lea de breasla săsească a dulgherilor în orașul Sibiu.

Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății.

Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004.

Datarea turnului se poate face pe baza elementelor stilistice și formale doar cu o mare aproximație, deoarece astfel de forme se întâlnesc pe parcursul mai multor decenii.

Turnurile de apărare componente ale incintei a III-a erau adaptate armelor de foc, dar forma lor prismatică (rectangulară sau poligonală) nu asigura cea mai bună protecție contra artileriei în curs de perfecționare.

În decursul timpului, acest turn a suferit o serie de reparații și modificări, lucrările de fortificare a incintei Cetății Sibiului fiind continuate în cea de a doua jumătate a secolului al XV-lea și în primele decenii ale celui următor.

Forma actuală a acestui turn datează probabil de pe la începutul secolului al XVI-lea.Turnul Dulgherilor a fost restaurat în perioada 1967-1972 și apoi în anul 2007. De asemenea, și curtina dintre Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor este o reconstrucție recentă a vechiului zid.

În anul 2004, Turnul Dulgherilor a fost inclus și el pe Lista Monumentelor Istorice din Sibiu. Acestea sunt cele mai importante obiective turistice pe care trebuie să le vezi dacă ajungi în Sibiu. Bineînțeles că nu uităm nici de preparatele tradiționale și băuturile făcute de localnici, adevărate delicatese pe care trebuie să le încerci.

Ocna Sibiului

---

Supranumită ca o metaforă, “marea Sibiului”, obiectivul turistic este vizitat anual de mii de turişti care vin să se trateze cu apele sărate concentrate şi nămolul sapropelic.

Dezvoltarea așezării Ocna Sibiului a fost legată de exploatarea sării care era extrasă încă de pe vremea dacilor și romanilor.

În secolul 15-16 Salina din Ocna Sibiului era considerată una din cele mai importante din Transilvania. Cu timpul pe locul salinelor părăsite şi inundate cu apa provenită din precipiţatii s-au format lacuri cu o concentraţie mare de săruri, în număr de 52 din care 16 sunt mai bine cunoscute şi folosite pentru balneaţie: lacul Horea, lacul Cloşca, lacul Crişan, lacul Fără Fund, lacul Inului, lacul Mâţelor, lacul pentru gheaţă, lacul Avram Iancu, lacul Ocniţa, lacul Rândunica, lacul Brâncoveanu, lacul Auster, lacul Gura minei, lacul Mihai Viteazul, Balta cu nămol, lacul Verde.

Anul 1846 a marcat deschiderea oficială a Staţiunii balneare Ocna Sibiului pentru ca in 20 iunie 1858 să se deschidă oficial băile calde. Momente importante în istoria staţiunii au reprezentat descoperirea în 1888 a două izvoare de ape minerale de lângă lacurile Cloşca şi Crişan şi construirea între 1900-1909 a complexului balnear cu 3 clădiri independente: pavilionul de cazare, restaurant, pavilionul băilor legate printr-o galerie, în stil geometric decorativ vienez, cu instalaţiile aferente.

Aşezarea dispune de un bogat element hidrologic reprezentat de numărul mare de lacuri cu suprafaţă totală de peste 35700 m2 ,cu o concentratie ajunsă până la saturaţie (aproximativ 300g/L ) datorită contactului direct cu masivele de sare ( Lacul Brâncoveanu cel mai cunoscut din staţiune datorită salinităţii ridicate de aproape 400 g/L numit după domnitorul Brâncoveanu ce în 1690 a vizitat Ardealul).

Pe lângă lacurile cu ape sărate concentrate staţiunea dispune de 3 izvoare minerale Horea, Cloşca, Crişan, cu origine legată de masivul de sare şi compoziţie cloruro-sodică bromoiodurată ce sunt folosite pentru calităţile lor în tratamentul cu aerosoli în afecţiuni respiratorii sau în cura interna a unor afecţiuni digestive.

Climatul staţiunii turistice, asezată într-o depresiune formată de dealuri şi coline cu pante domoale, ferită de vânturi şi curenţii de aer rece ce vin dinspre munte, încărcătura aeroionică negativă ce denotă puritatea aerului, calmul atmosferic de peste 200 zile pe an, umiditatea crescută prin evaporarea apei din cele peste 50 de lacuri, determină asupra organismului uman un efect sedativ, relaxant, de echilibrare a SNV simpatico – parasimpatic, de refacere a capacităţilor fizice şi intelectuale.

Tratamentul în staţiune este profilactic, curativ şi de recuperare. Factorii naturali sunt asociaţi în terapie cu proceduri de electroterapie, masaj si gimnastică medicală pentru a obţine cele mai bune rezultate în :

• Afecţiuni reumatismale degenerative (artroze cu diferite localizări )
• Afecţiuni reumatismale inflamatorii ( spondilita anchilozantă )
• Afecţiuni reumatismale abarticulare (exemple tendinite )
• Afecţiuni postraumatice ale aparatului locomotor, sechele post entorse, luxatii, fracturi
• Afecţiuni neurologice periferice şi centrale (pareze, sechele de poliomielită )
• Afecţiuni ginecologice (cervicite cornice, metoanexite cronie, sterilitatea secundară )
• Boli respiratorii ( rinite cornice, sinuzite, laringite, bronsite etc.
• Afecţiuni dermotologice ( psoriasis, alergodermii)

Obiective turistice în zona şi împrejurimi

• Lacurile naturale sărate reprezintă principala atracţie turistică din zonă (Lacul Brâncoveanu cel mai concentrat, Lacul Avram Iancu cel mai adânc, Lacul Fără Fund, Lacul Vrăjitoarelor-situat la marginea pădurii cu aspectul unei mlaştini invadată de vegetaţie ce i-a adus denumirea actuală )
• Biserica Brâncoveanu-ctitorită de Mihai Viteazul dupa lupta de la Selimbar din 19 octombrie 1599 , incendiată de otomani şi reconstruită pe ruinele ramase de C. Brâncoveanu între 1697-1701
• Biserica Ioan Botezătorul construită în 1810 de către localnici în stil românesc
• Staţiunea se află la o distanţă de 17 km de Sibiu unde turiţtii pot vizita:Palatul şi Muzeul Brukenthal, Casa Albastră, Casa Haller, Turnul Sfatului, biserica Evanghelică, Podul Minciunilor .
• Alte obiective turistice: Muzeul de icoane pe sticlă de la SIBIEL, Staţiunea Păltiniş, cetatea Cisnădioara, Casa memorială Octavian Goga de la Răşinari

 Vezi și: Locuri de vizitat în Transilvania. Cele mai frumoase destinații de vacanță

Trasfăgărășanul

---

Cand vine vorba despre cele mai frumoase obiective turistice din România, Transfăgărașanul este una dintre cele mai vizitate zone din țara noastră.

Dacă ajungi prin Sibiu, ar fi păcat să nu urci pe Transfăgărășan, una dintre cele mai spectaculoase șosele din lume, pe care au ținut morțiș să își încerce mașinile și cei de la Top Gear din Marea Britanie.

Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) a fost construită în perioada 1970–1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu și leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România, care fac parte din Carpații Meridionali.

Este un drum asfaltat ce începe din localitatea Bascov, judeţul Argeş, şi se desfăşoară pe 152 de kilometri până în localitatea Cârtişoara din judeţul Sibiu, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.

Dacă ești pasionat de natură, poți merge la Lacul Roșu, la minunatul lac Sfanta Ana, sau poți vizita lacul Vidraru, lacul Ursu, unic în lume, ori poți petrece o vacanță lângă lacul Colibița!

Transfăgărășanul numără o mulțime de obiective turistice pe care merită să le treci pe lista ta de locuri superbe vizitate de tine. Lacul și barajul Vidraru, Valea râului Capra, Cascada Capra, Rezervațiile Naturale Golul Alpin Bâlea și cel al Munților Făgăraș, dar și lacul glaciar și cascada Bâlea sunt preferate de toți cei care admiră peisajele Transfăgărășanul.

Transfăgărășanul trece peste 830 de podețe și 27 de viaducte, pentru construcția lui fiind necesară dislocarea mai multor milioane de tone de rocă.

La cota 1200, se înalță „Poarta Geniștilor”, un colț de stâncă străpuns de drum, purtând o placă pe care stă înscris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR”.

Urcând încă câțiva kilometri, la cota 1600 se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă stă înscris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”.

Zona montană înaltă a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an doar de la 30 iunie până în 1 noiembrie, întrucât drumul este înzăpezit pe timp de iarnă, iar deszăpezirea lui este impractică, la aceasta se adaugă riscul căderilor de pietre și al avalanșelor.

Iarna, drumul este deschis în mod oficial pe versantul sudic până la complexul Piscul Negru (kilometrul 104 – județul Argeș), iar pe cel nordic până la Cabana Bâlea-Cascadă (kilometrul 131 – județul Sibiu).

Vara, restricțiile cuprind perioada de întuneric (orele 22:00-6:00), deoarece traseul este unul periculos, cu deosebit de multe viraje și curbe în ac de păr, fără să fie prevăzut cu elemente reflectorizante, iar riscul căderii în gol este deosebit de mare. Limita de viteză recomandată este de 40 km/h.

În timpul iernii, când Transfăgărășanul este închis circulației rutiere, la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana „Bâlea Cascadă’.

În apropierea lacului Bâlea, în 2006 s-a construit primul hotel de gheaţă din sud-estul Europei. Acesta este reconstruit în fiecare an.

În partea sudică, pe muntele Pleasa, se află statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţi, realizată de sculptorul Constantin Popovici. În apropierea barajului Vidraru se află Cetatea Poenari, fostă reşedinţă a lui Vlad Ţepeş.

Ineditul Transfăgărăşanului este dat de drum în sine, cea mai spectaculoasă şosea din România.

Destinația turistică Bâlea este, fără îndoială, cea mai spectaculoasă regiune din Carpaţi. În anul 1932, o suprafaţă de 180 de hectare de pe creasta nordică a Făgăraşilor, din judeţul Sibiu, a fost inclusă în Rezervaţia Complexă Bâlea.

Rezervaţia naturală Golul Alpin şi lacul Bâlea protejează zona cuprinsă între vârfurile Vânătoarea lui Buteanu (2.508 metri), Capra (2.439 metri), Paltinu Mare (2.398 metri), Muchea lui Buteanu (2.506 metri) şi Piscul Bâlii. Aria protejată include cel mai mare lac glaciar al Făgăraşilor – lacul Bâlea, situat la o altitudine de 2.034 metri, ocupând o suprafaţă de peste 46.000 de metri pătraţi şi având o adâncime de până la 11,35 metri.

Clima în această zonă este rece, de tip alpin, temperatura medie anuală înregistrată situându-se în jurul valorii de zero grade Celsius.

Flora şi fauna sunt caracteristice etajului alpin al munţilor Carpaţi. Dintre speciile de plante întâlnite aici, cele mai însemnate sunt cele 13 specii endemice, cum ar fi omagul, coada vulpii sau floarea de colţ.

Sibiul și împrejurimile sale sunt superbe în orice perioadă a anului, iar localnicii sunt încântați să-ți fie de ajutor cu orice informație de care ai nevoie, pentru a le cunoaște mai bine meleagurile. Cu accentul lor dulce și multă răbdare, ardelenii te vor servi cu bucatele lor alese cu care au devenit celebri în întreaga țară, preparate în special prin afumare.

Pe marginea drumului care duce spre Sibiu vei putea degusta și cumpăra cașcaval sau brânză afumată, cârnați, șorici ori alte preparate din porc, dar produse de panificație și fructe de sezon, culese de cei care trăiesc prin acele locuri.

Merită să îți petreci câteva zile într-unul dintre cele mai frumoase orașe cu care România se poate bucura și pentru care, anual, mii de turiști își fac drum prin țara noastră!

Nu te-ai decis încă ce să faci în această vacanță? Descoperă care sunt cele mai frumoase obiective turistice din România.

Vezi si: Obiective turistice Iasi – Daca ajungi in capitala Moldovei nu rata aceste locuri!

Citeşte şi trasee cu mocănița în România!

Vezi şi unde poţi face rafting, bungee jumping şi unde te poţi da cu parapanta în România!

Citeşte şi despre cabane montane la altitudine din România!

Dacă vrei să mergi în străinătate, vezi şi locuri de vizitat în Bruxelles, Luxemburg, Copenhaga, Strasbourg şi Munchen!

Dacă vrei să îţi programezi din timp o călătorie sau o activitate, iata si ce zile libere sunt in 2024!