În Joia Neagră, se pomenesc morții

În Joia Neagră, a patimilor sau a morţilor, cum mai e numită în popor ultima joi din post, când l-a vândut Iuda pe Hristos, este ziua focului pentru sufletele dispărute dintre cei vii. Se crede că în această zi vin morţii să se încălzească. Toate slujbele, pomenirile şi parastasele începute în prima sâmbătă a Postului Mare durează numai până în această zi. Conform tradiţiei, înroşirea ouălor se face neapărat în Joia Mare, pentru că se spune că ouăle fierte şi vopsite acum se pot păstra pe tot parcursul anului, fără să se strice. Din Joia Mare până la Paşti nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toacă.

Ouăle roșii sunt obligatorii pe masa de Paști

Ouăle roşii de Paşti sunt nelipsite de pe masa unui bun creştin. La români, obiceiul pregătirii ouălor are semnificaţii deosebite, ajungând chiar la rangul de artă pe alocuri. Dar de ce ouă roşii? Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Isus, răstignirea şi învierea reprezentând reînvierea naturii primăvara şi reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei. Se spune că, atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roşii. O altă legendă povesteşte că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au colorat cu sângele scurs din rănile Sale, sub cruce. În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în diverse situaţii casnice. O credinţă din Bucovina afirmă chiar că oul roşu este apărător de diavol.

Încondeiatul e o adevărată artă

oua traditionale

Dacă în vechime ouăle erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie. Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă variată de nuanţe. Extrem de diversificate şi ingenioase sunt materialele şi instrumentele folosite la decorarea ouălor. În unele regiuni sunt folosite ouă fierte, în altele cele golite de conţinut, iar decoraţiunile se fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic. Dar în tradiția populară ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci în mai multe culori, peste care se adaugă desene simbolice, motive geometrice sau reprezentând plante şi animale. Bucovina este recunoscută pentru tradiţia păstrată şi în zilele noastre de a “încondeia” sau “închistri” ouă, armonia culorilor, delicateţea modelelor şi măiestria execuţiei transformând acest meşteşug în artă.

Culorile și desenele transmit mesaje

Potrivit tradiției populare, fiecare culoare în care se vopsesc ouăle are mesajul ei. Roşu este simbolul sângelui, al soarelui, al focului purificator, al dragostei, al bucuriei de viaţă și al vieții însăși. Albastrul transmite sănătate și vitalitate, în vreme ce verdele exprimă reînnoirea naturii, prospeţimea, speranţa. Ouăle colorate în galben simbolizează lumina, tinerețea, fericirea, optimismul, soarele, dar și ospitalitatea, iar negrul transmite statornicie, eternitatea. Culoarea violet dă dovadă de încredere în dreptate, răbdare, stăpânire de sine. Ornamentele decorative sunt foarte variate, cuprinzând atât simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, cât şi religioase. Se pot însă deosebi şi semnificaţii după cum urmează: linia verticală reprezintă viața, cea orizontală – moartea, linia dublă dreaptă – veșnicia, dreptunghiurile – gândirea și cunoașterea, spiralele – apa, puritatea, curățarea, eternitatea, spirala dublă – legătura dintre viață și moarte, dintre bine și rău.

Superstițiile au rolul lor

Se spune că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii de urechi, pentru deochiaţi, speriaţi şi multe altele.Însă, până atunci, nu e bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va fi leneş tot anul. Tot în această zi, se fac cununi, care se aruncă pe acoperiş, pentru a se vedea, după vestejirea şi căderea lor, cine va muri în decursul anului dintre membrii familiei.

Sursa foto: Flickr.com