Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au o istorie tumultuoasă și sunt renumite pentru minunile lor

I se mai spune Sfânta Cuvioasă Paraschiva cea Nouă sau Parascheva de la Iași, ocrotitoarea Moldovei și este cea mai populară dintre toţi sfinţii ale căror moaşte se află pe teritoriul României. Sute de biserici o au drept protectoare și îi poartă numele. În popor, i se mai spune și Sfânta Vineri.

Le este mult folositoare celor credincioşi, dăruind ajutor prin rugăciuni tinerilor şi bătrânilor, fecioarelor şi mamelor, mânăstirilor şi familiilor, bolnavilor şi săracilor. Puterea vine din bunătatea ei, din iubirea nemăsurată faţă de Dumnezeu şi de oameni.

Cuvioasa Parascheva se trage din neamul nostru

Pentru români, prăznuirea Cuvioasei Parascheva e cu atât mai importantă cu cât aceasta se trage din neamul nostru. În plus, rămășițele ei pământești, făcătoare de minuni, sălășluiesc, de peste un sfert de mileniu, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Cuvioasa Parascheva a văzut lumina zilei într-o familie de vlahi înstăriți, la Epivat, Capul Caliacra, localitate tracă de pe malul Mării Negre. Încă din copilărie, a luat calea credinței, îndeletnicindu-se cu rugăciunea, postul și privegherea, ajutând nevoiași. Chemarea divină i-a îndreptat pașii către Constantinopol, apoi la o mânăstire de fecioare de pe malul râului Iordan. După o lungă suferință, cu gândul la locurile natale, a revenit la Epivat și a ridicat o mânăstire. La sute de ani după trecerea în neființă, Sfântul trup a fost așezat la loc de cinste, în biserica înălțată chiar în casa unde s-a născut.

Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva fac minuni

Rămășițele lumești ale Cuvioasei Parascheva au o istorie tumultuoasă. Faima sfintelor moaște l-a determinat pe țarul Ioan-Asan I să le mute la Târnovo, capitala de atunci a țaratului. În 1393, când turcii au cucerit cetatea, moaștele au fost primite de Mircea cel Bătrân. Apoi, după bătălia de la Nicopole, au fost dăruite sârbilor și au ajuns la Belgrad, pentru ca, pe la 1570, să fie mutate în Catedrala patriarhală din Constantinopol.

Abia pe 14 octombrie 1641, domnul Moldovei, Vasile Lupu, a izbutit să le aduca în țară. Moaștele sunt renumite pentru minunile lor. De aceea, an de an, pe 14 octombrie, au loc pelerinaje spre a lăuda sfințenia Cuvioasei, virtuțile ei și pentru a depune rugăciuni în clipele de rătăcire și deznădejde.

În această zi se fac praznice pentru morți, se ține post și nu se lucrează. Nu se coase, dacă vrei să nu ai parte de trăsnete, de grindină, de boli de cap și de ochi. Se spune că cine coase sau toarce azi face negi pe mâini. Așa cum e vremea pe 14 octombrie va fi până la Sfântul Dumitru și cum e ziua Cuvioasei așa sunt și celelalte sărbători de peste an.

Citește și: Mesaje de Sfânta Parascheva – cui îi spui la mulți ani și ce mesaje le trimiți sărbătoriților

Citește și: Prin ce minune a fost descoperit mormântul Sf. Parascheva

Citește și: Acatist Sf Parascheva – cea mai puternică rugăciune de Sf. Parascheva