Pita de Pecica, o pâine tradițională cu o aromă îmbietoare și un gust unic, a devenit mândria județului Arad și un simbol al produselor tradiționale românești. În luna iulie 2023, pita de Pecica va intra în Registrul denumirilor de origine protejată, conform hotărârii Comisiei Europene.

Pâinea de Pecica, apreciată de sute de ani

Recunoscută de arădeni drept cea mai gustoasă pâine din județul lor, căutată și apreciată de toți turiștii care ajung în zonă, pita de Pecica este acum recunoscută la nivel european pentru gustul ei dulce și savuros. Se spune că până și Ceaușescu era mare amator de pâine caldă din lunca Mureșului, de la brutăriile din Pecica. Lăzi cu pâine abia scoasă din cuptor erau transportate rapid la Arad, de unde plecau cu avionul direct la București și ajungeau dimineața pe masa fostului dictator.

Localitatea Pecica a fost recunoscută oficial la începutul anilor 1330. Încă de atunci, mulți localnici se îndeletniceau cu agricultura, cultivau grâu și coceau pâine în cuptoarele de lut din propriile gospodării. De altfel, îndeletnicirea lor a dat și numele localității. Pecica vine de la un cuvânt slavon, petk, care însemna vatră sau cuptor.

Zeci de familii se ocupau cu pităritul în secolele trecute și comuna are încă brutării faimoase de unde pâinea caldă pleacă spre Arad și localitățile din jur. Pita de Pecica este atât de bună, că o mănânci goală, dar rețeta ingredientelor se păstrează și acum în mare taină în familiile de brutari.

De ce este atât de gustoasă pita de Pecica

Localnicii numeau făina făcută din grâul lor, din lunca Mureșului, făină de foc. Este o făină cu un conținut mare de gluten, iar aluatul trebuie frământat câteva ore în șir pentru a crește bine și pufos. Dar tocmai procesul îndelung de frământare îi dă un gust atât de dulce.

Un alt secret pe care pita de Pecica îl poartă de-a lungul anilor este rețeta specială de drojdie. Pitarii din Pecica nu foloseau doar drojdia obișnuită pentru pâinea lor, ci o maia în care adăugau tărâțe de grâu și de hamei. Această maia era uscată bine și se păstra în pânză de cânepă, să nu mucegăiască. De câte ori pregăteau o nouă tranșă de pâine, înmuiau maiaua uscată și făceau drojdie proaspătă.

Frământată doar cu făină de pe ogoarele comunei, înmuiată cu apă dulce din lunca Mureșului și coaptă în cuptoare de lut, făcută de țiganii cuptorari din zonă, pita de Pecica este cu adevărat un produs tradițional, unic, de origine protejată. Încă din anul 2011 a obținut certificarea de marcă înregistrată, iar în 2023 devine un produs unic românesc, cu care ne mândrim în fața Europei.

Marca IGP, produs de indicație geografică protejată

Pita de Pecica îmbogățește lista cu cele 11 produse de indicație geografică protejată, pe care România le promovează la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi telemeaua de Sibiu, cârnații de Pleșcoi sau plăcinta dobrogeană.  

Eticheta de produs IGP, adică un produs cu Indicație Geografică Protejată, arată în primul rând că este un produs alimentar de o calitate deosebită, iar calitățile lui sunt strâns legate de regiunea sau zona din care provine.

Caracteristicile produsului respectă anumite caracteristici ale regiunii respective, dar prin calitatea lui deosebită el iese în evidență și devine un simbol al regiunii.

Produsul respectiv trebuie să fie:

  • originar din această regiune;
  • să aibă o calitate specifică, o anumită reputație sau alte caracteristici atribuite originii geografice;
  • materiile prime folosite pot să provină și din afara ariei geografice definite;
  • anumite operații ale procesului de producție cum ar fi ambalarea, congelarea sau depozitarea, pot avea loc în afara ariei geografice definite;
  • dar cel puțin una dintre etapele de producție trebuie să aibă loc în regiunea respectivă.

În cazul celui mai nou produs românesc acreditat IGP, pita de Pecica, nu vei mânca nicăieri o pâine tradițională atât de bună ca la Pecica, acolo unde brutarii își apără cu suflet tradiția și rețetele gustoase.

Alte produse românești de indicație geografică protejată

România mai are alte 11 produse alimentare cu marca IGP, recunoscute și înregistrate la nivel european:

  1. Magiunul de prune de Topoloveni,
  2. Salamul de Sibiu,
  3. Novacul afumat din Țara Bârsei, 
  4. Scrumbia afumată de Dunăre,
  5. Telemeaua de Sibiu,
  6. Cârnații de Pleșcoi,
  7. Cașcavalul de Săveni, 
  8. Salata cu icre de stiuca de Tulcea,
  9. Telemeaua de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
  10. Salata tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)
  11. Plăcinta dobrogeană cu brânză