De Blagoviștenie, să nu te cerți cu nimeni!

foto: Rok Rok via Flickr Photo Sharing!

Data de 25 martie ocupă un rol deosebit în calendarul ortodox dar și în inima creștinilor. Căci este ziua în care, cu exact 9 luni înainte de Naşterea Domnului, Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare Maria faptul că ea a fost aleasă să devină Mama Mântuitorului Isus Hristos. De aici și denumirea sărbătorii, Buna Vestire. În popor, acestui moment important din an i se mai spune Blagovistenia și Ziua Cucului.

Cucul face legea

Departe de sensul ritualului creștin, în folclor există tradiția sărbătorii cucului. Și asta pentru că data se află în preajma echinocțiului de primăvară, moment de răscruce al naturii. Acum se întorc păsările călătoare și se pot face predicții cu privire la starea vremii. Printre datinile care se mai păstrează și azi în lumea satului este obiceiul de a avea în permanență bani, în special monede, în buzunare, de Blagovistenie. La fel de important este și să nu ieșim din casă cu stomacul gol, să nu fim deloc flămânzi azi. Căci orice cântec al cucului auzit de ziua lui trebuie plătit, ca să-ți aducă noroc, sănătate și belșug în tot anul ce urmează. Prin urmare, dacă auzi cucul cântând, aruncă un bănuț în direcția din care se aude. Unii oameni credeau că de câte ori le cântă cucul, atâția ani mai au de trăit. Dacă pasărea „glăsuiește” chiar în fața ta, e semn bun. Pe vremuri, lumea urmărea cu exactitate locul de unde cânta cucul și tăiau ramura pe care a stat pasărea, o luau acasă și o puneau în apa în care se îmbăiau fetele de măritat, ca să fie îndrăgite de băieți.

E dezlegare la pește, de Blagoviștenie

Se spune că, în Postul Mare, cel ce mănâncă pește până la Buna Vestire face păcat mult mai mare decât dacă ar mânca orice fel de carne. Căci tocmai sacrificarea peștelui face din această zi una de sărbătoare, făcând parte din ritualul creștin, indiferent dacă Blagovistenia pică în zi de post sau nu. Acum se scot și stupii la aer, se trec pe deasupra unui foc, pentru a fi purificați, se afumă și se stropesc cu agheazmă, ca să dea rod bogat și să fie feriți de boli și de rele. Gospodarii au grijă ca nu cumva să se pună vreo cloșcă pe ouă în această zi, să oprească morile din măcinat. Altminteri, se expun la forța răului. În plus, este strict interzisă cearta de orice fel. Femeile mai aprin și azi focuri în curți, pe care pun oale cu apă la fiert, pentru ca îngerii să vină să se încălzează și să le protejeze căminul. Pe de altă parte, ciobanii se urcă pe căpițele de fân și amenință iarna cu topoarele, convinși fiind de faptul că astfel vor aduce mai repede primăvara.