Scrieri vechi de la Curtea Franței amintesc despre oglinda întunecată și vrăjită pe care o folosea Nostradamus. Consilier al regelui Henric al II-lea și al reginei Caterina de Medici, faimosul Michel de Nostredame era chemat adesea în momentele de mare tulburare din viața capetelor încoronate. Când Nostradamus a folosit o oglindă cu luciu negru pentru a prevesti moartea regelui, nimeni nu a ținut cont de avertismentele sale. Oricât părea de ridicol, Nostradamus sugerase că un bărbat chior va fi curând pe tronul Franței, dar va fi învins în luptă, rănit de două ori și va muri de moarte năpraznică. La 1 iulie 1559, când regele participa la un turnir, adversarul său l-a lovit cu lancea, i-a străpuns coiful din aur și l-a rănit la un ochi. O așchie din lance i-a provocat o altă rană în zona capului, care s-a infectat imediat și de aici i s-a tras moartea. În zilele de agonie, Henric al II-lea a fost într-adevăr singurul rege chior al Franței, așa cum profețise Nostradamus. Îngrozită de desfășurarea evenimentelor și convinsă de puterea pe care o avea vraciul, Caterina de Medici l-a numit pe Nostradamus medic al familiei regale și sfătuitor de taină. Se spune că nu lua nicio decizie importantă fără să îl consulte. Adesea, regina însăși folosea oglinda magică cu reflexe negre pentru a citi viitorul. Cu ajutorul profetului, Caterina a văzut domnia scurtă și lipsită de glorie a celor trei fii ai ei, urmată de victoria ginerelui său, Hernic de Navarra, ceea ce însemna sfârșitul dinastiei de Valois. Faptele s-au petrecut întocmai, copiii ei au pierdut puterea, iar oglinda lui Nostradamus a demonstrat o dată în plus că avea puteri vrăjite.

16212488716_d53011214b_h

 Puterea malefică ascunsă în oglinda neagră

Oglinzile negre sunt folosite din cele mai vechi timpuri în ritualurile magice. Descoperirile arheologice au scos la iveală vase negre înconjurate de obiecte de cult din metale prețioase. Se crede că șamanii de odinioară foloseau vasele negre lustruite, umplute cu apă, pentru a consulta viitorul și puterea zeilor. Ulterior au apărut oglinzile din bronz, apoi oglinzile din argint, la începutul Evului Mediu. Erau atât de scumpe, că și le permiteau doar nobilii de rang înalt și regii. Raritatea lor, frumusețea magică și reflexele misterioase le-au înzestrat cu puteri mistice și au avut, de-a lungul secolelor, un rol important în ritualurile profetice. Folosirea oglinzilor pentru a citi viitorul sau pentru a vedea dincolo de barierele spațiului și ale timpului este numită catoptromancie, o practică ocultă care a proliferat în Antichitate și a rezistat până în zilele noastre. Cele mai temute erau, însă, oglinzile negre pe care le foloseau îndeosebi vrăjitoarele. Oamenii credeau că oglinzile negre pot fura sufletul celui care le privea și că îi puteau controla destinul. Puteau scăpa de sub influența oglinzii negre, numai dacă reușeau să o spargă, dar trebuiau să aștepte șapte ani pentru a a-și recăpăta sufletul neîntinat. Această superstiție era răspândită în special printre romani, care considerau că sufletul se reînnoiește și primește energia benefică a naturii o dată la șapte ani. Până și azi se mai spune că, dacă spargi o oglindă, poți avea șapte ani de ghinion.

sursa foto: river bed / Foter / CC BY” target=”_blank”>Foter.com