Una dintre cele mai răspândite și cunoscute superstiții despre berze spune că aceste păsări aduc bebeluși în ciocul lor puternic, primăvara devreme, când se întorc din migrație. Cu toții știm clasica imagine a unei berze care aduce un coșuleț cu un bebeluș în zbor spre o familie norocoasă!

Este o credință populară foarte veche din Germania, sugestivă pentru aceste păsări migratoare. Se știe că, în luna august, când puii de berze sunt mari, ele se adună deja în stoluri și se pregătesc să plece spre țările calde.

Se vor întoarce abia în martie – aprilie în locurile lor de cuibărit, după aproape 9 luni, timp în care și tinerele nemțoaice care rămâneau însărcinate vara aduceau pe lume noi bebeluși.

În Germania și Polonia, unde sunt zeci de localități în care berzele cuibăresc cu sutele, aceste păsări erau ocrotite de oameni. În cultura lor populară, berzele aduc noroc și prosperitate la casa gospodarului și mulți copii sănătoși și frumoși. Este o credință populară care s-a răspândit în întreaga Europă, inclusiv pe meleagurile noastre, în special în Ardeal și Transilvania unde cuibăresc sute de familii de berze.

Berzele în legendele popoarelor vecine

Barza cu un copilaș în cioc apare și în vechile povești grecești, nu doar în cultura populară germană, doar că ea are cu totul alt rol… acela de a răpi copii.

Legendele spun că Hera, geloasă pe o frumoasă prințesă elenă pe nume Gerana, a preschimbat-o în barză. Numai că tânăra prințesă tocmai dăduse naștere unui băiețel. Ea s-a întors acasă sub formă de barză și a încercat să își răpească bebelușul, dar a fost alungată de oamenii de la curtea care nu aveau cum să o recunoască pe prințesa lor pierdută.

O legendă creștină spune că, la nașterea pruncului Iisus, Fecioara Maria nu avea niciun scutec moale și călduros pentru copilașul ei. Atunci barza și-a smuls cele mai bune pene de pe piept și a încropit un cuib moale pentru pruncul Iisus. De atunci, Hristos a binecuvântat barza să fie ocrotitoarea copiilor și a tinerelor mame, ea devenind un simbol al maternității și al nașterii.

O altă legendă din Polonia, unde berzele sunt foarte iubite în popor, spune că barza a fost creată de Dumnezeu pentru că se înmulțiseră atât de mult șerpii, broaștele și șopârlele încât atacau oamenii. La început, Dumnezeu a strâns toate târâtoarele, le-a pus într-un sac și le-a dat unui om să le arunce în mare. Dar, cum omul a fost curios și a deschis sacul să vadă ce ascunde, toate vietățile au scăpat și s-au răspândit care încotro. Mânios, Dumnezeu l-a transformat în barză și l-a blestemat să mănânce numai vietăți cu sânge rece, șerpi, reptile și broaște, să curețe lumea de târâtoarele stricătoare.

Cele mai populare superstiții despre berze

În credințele românești, se spune că mărțișoarele trebuie purtate în luna martie până când vedem prima barză pe cer. Atunci, ele se leagă la un pom înflorit, să facă rod bogat.

Dacă vezi o barză zburând deasupra ta, te așteaptă o călătorie bună.

Dacă vezi o barză căutând hrana pe câmp, atunci vei avea un an prosper.

Dacă o barză își face cuib pe acoperișul casei tale, vei avea mare noroc tot anul și vei fi protejat de necazuri.

Dacă o femeie vede două berze în zbor, este semn bun fie că se va căsători în acel an, fie că va avea un copil.

Cine strică un cuib de barză sau omoară o barză, va fi blestemat toată viața lui și va avea numai nenorociri, ba chiar își pierde și el casa și familia.

Cine vede o barză stând într-un picior, se va lega de casă spune o credință populară din Polonia, în sensul că omul se va căsători și va fi atașat de familia lui.

Dacă se aprinde vreo casă în sat, se spune că barza începe imediat să toace din cioc și avertizează tot satul de primejdie.

Iar una dintre cele mai vechi superstiții despre berze, întâlnite și pe la noi, și în Polonia, Cehia sau Germania, spune că, dacă îi strici cuibul, barza îți dă foc la casă. Această superstiție pare să fie legată cumva de observațiile reale ale oamenilor – uneori, berzele adună bețe pentru cuib din vreascurile puse pe foc, când gospodarii curăță curțile și livezile de uscături. Păsările nu își dau seama că vreascurile ard mocnit, le duc la cuiburile lor și aici izbucnește focul. Dar astfel de cazuri sunt foarte rare și izolate, iar cine are cuib de barză pe casă trebuie să le poarte de grijă păsărilor și cuibului deopotrivă.  

Dacă berzele pleacă din vreme, vom avea iarnă grea, dacă berzele pleacă târziu, prin septembrie, vom avea o iarnă blândă și scurtă.

Câteva curiozități despre berze

Berzele albe caută întotdeauna apropierea de om și își fac cuiburile pe acoperișuri și stâlpi înalți, ori în crânguri pe malul apelor, în apropiere de sate.

Berzele negre, din contră, se feresc de comunitățile oamenilor și cuibăresc cât mai departe de noi.

Berzele simt când au pui bolnavi, care nu mănâncă și nu se pot dezvolta, și îi aruncă din cuib. Pe cât de crud este acest fapt, trebuie să recunoaștem că acești pui nu vor fi niciodată apți pentru migrație.

Berzele au capacitatea de a consuma șerpi otrăvitori, aparent fiind imune la veninul acestora.

Barza albă poate avea o anvergură a aripilor de aproape doi metri.

Berzele adulte dorm într-un picior și își schimbă piciorul în timpul somnului, fără să se trezească.

Puii de barză dorm așezați în cuib până cresc suficient de mari să zboare.

Berzele comunică prin șuierături și pocnituri din cioc deoarece forma ciocului nu le permite sunete mai frumoase.

Barza, pasăre ocrotită de lege în România și în Europa

Dincolo de mituri și superstiții despre berze, trebuie să știm că barza, fie ea albă sau neagră, este o pasăre ocrotită prin lege în țara noastră, pe întreg arealul ei de răspândire. Acestea sunt prevederile OUG 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

Conform acestei legi, sunt interzise deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din natură pentru speciile protejate. Nerespectarea acestor prevederi constituie infracțiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei, conform prevederilor art. 52, alin 1, lit d din același act normativ.