Superstiții despre pâine și mămăligă. Ce spun credințele din bătrâni

Românii sunt superstițioși și păstrează multe obiceiuri și credințe mistice din moși-strămoși. Nu este de mirare că vom auzi adesea multe superstiții despre pâine sau despre mămăligă. Pe multe dintre ele le învățăm de la bunici și le ducem mai departe copiilor noștri, din amuzament sau dintr-un soi de curiozitate amestecată cu teamă.

România este un adevărat izvor bogat de superstiții în toată Europa, scria etnologul Gheorghe Ciaușanu în lucrarea sa ”Superstițiile poporului român în asemănare cu ale altor popoare vechi și noi”. Așadar, mâncarea de bază, îndeosebi mămăliga și pâinea, hrana cea de toate zilele, nu putea să lipsească dintr-un tezaur atât de bogat de superstiții, obiceiuri și tradiții populare.

Mămăliga și credințele mai puțin știute din popor

Pentru mulți dintre strămoșii noștri, mămăliga era hrana de bază pentru toată ziua, în urmă cu două-trei secole. O fiertură de legume și niște brânză completau meniul omului simplu, care muncea cu sapa, dar mămăliga era hrana de bază, chiar dacă nu era prea hrănitoare. Nici nu este de mirare că s-au păstrat tot felul de superstiții despre mămăligă pe care, poate, le-am auzit și noi pe la bunici.

În multe zone ale țării era interzis să mănânci mămăliga direct din ceaun. Pentru unii era semn de sărăcie, pentru alții era semn că veneau vremuri grele asupra familiei. Dar cauza acestei superstiții este mult mai simplă și sănătoasă… copiii erau avertizați să nu mănânce mămăliga direct din ceaun pentru că era prea fierbinte și riscau să se frigă.

O altă superstiție spunea că nu trebuie să mănânci mămăliga de pe făcăleț. În unele zone se spunea că, dacă ”mănânci mămălia de pe meleșteu, te mănâncă și pe tine lupii”, iar în alte zone se spune că te îmbolnăvești de gâlci. O explicație prea bună nu există pentru această superstiție, dar bănuim că tot despre siguranța copiilor ar fi vorba.

Cât despre tăiatul mămăligii, nu se face niciodată cu un cuțit, ci numai cu ața. Dacă tai mămăliga cu un cuțit, îți fuge norocul din casă. Iar cu ața se taie pornind de sus spre bază, că altfel se scumpește rău porumbul.

Superstiții despre pâine

Oricât de multe, colorate și ciudate ar fi superstițiile despre mămăligă, pâinea are și ea locul ei de cinste între superstițiile poporului român. Pâinea însemna belșug în vremurile vechi și o puneau pe masă numai cei cu stare.

Așa de prețuită era pâinea, că românii credeau că este semn rău dacă o înțepi cu un cuțit când este în cuptor, să vezi dacă s-a copt. Nici la masă nu era bine să tai pâinea cu cuțitul, ci mai degrabă să o rupi în bucăți potrivite și să o împarți tuturor.

Până și azi se păstrează aceste superstiții despre pâine și mulți români preferă să rupă pâinea, în loc să o taie cu cuțitul.

Prima îmbucătură de pâine se lua cu sare, să ai parte de noroc și sănătate.

Și o altă vorbă veche spune că pâinea făcută de cu dimineață trebuie mâncată toată până seara, ca a doua zi să fie o zi cu belșug și cu noroc.

Pâinea făcută în casă se însemna mereu cu câte o cruce, să nu se așeze dracul pe ea. Și niciodată nu se cocea o singură pâine, că trăgea a sărăcie.

Dacă se găseau două pâini lipite în cuptor, era semn că cineva din familie avea să se căsătorească, dar dacă se lipeau trei pâini, număr impar, era o prevestire sumbră că cineva ar putea să moară.

Pâinea nu se pune niciodată cu susul în jos pe masă, că te paște ghinionul.

Când cade o felie de pâine de pe masă, se anunță musafiri cât de curând, spune una dintre cele mai cunoscute superstiții despre pâine.

Dacă o fată găsea un bob de grâu întreg în pâine, avea mare noroc în dragoste.

Iar cine mănâncă numai coaja pâinii va avea parte de mulți iubiți și mereu va fi curtată.

Băiatul care mânca primul colțul pâinii avea baftă de căsătorie bună.

Dacă găsești o gaură mai mare în mijlocul pâinii, este semn că o femeie din casă ar putea rămâne însărcinată.