23 august, Sfântul Lup. Cine a fost și cum a murit

De tristă amintire pentru unii, nostalgică pentru alții, 23 august a fost, totuși, aproape o jumătate de veac, ziua națională a României, până la căderea regimului comunist. Totuși, credincioșii i se închină, în această zi, Sfântului Mucenic Lup sau Lupus, mare făcător de minuni.

A rămas în scrierile religioase ca făcător de minuni. Căci, după ce împăratul Maximian i-a tăiat capul sfântului Dimitrie, Lup a înmuiat marginea veşmântului şi un inel în sângele mucenicului martir, săvârşind apoi cu ele multe minuni, vindecând boli şi dureri. A fost ucis cu sabia, pe 23 august, în anul 304, dar a continuat să facă minuni și dincolo de moarte.

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii l-au cinstit pe Sfântul Lup prin serbări speciale. Scrierile religioase menționează că, la finele secolului al șaselea, prințul Petru, fratele împăratului Mauriciu, a vizitat cetatea Novae exact în ziua sărbătorii Sfântului Lup, considerat încă de atunci Părintele săracilor, care s-a jertfit pentru Hristos. În folclorul nostru, această zi se respectă, gospodarii nefăcând niciun fel de muncă, pentru a fi apărați de lupi și de rele.

26 august, Sfinții Adrian și Natalia. Îți veghează căsnicia

Venerați mai cu seamă de către cei aflați la începutul vieții în doi, Sfinții Adrian și Natalia au împlinit prima și cea mai importantă poruncă: „iubește-L pe Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul, din toată puterea și din tot cugetul. ”Poate că ceea ce au făcut ei poate fi considerat gest nebunesc, fanatism ori habotnicie dusă la extrem. Totuși, în ciuda vârstei tinere, și-au sacrificat propria căsnicie și au arătat că dragostea față de Dumnezeu este mai presus de toate.

Adrian avea 28 de ani, era dregător și își unise destinul cu cel al Nataliei, în urmă cu un an când, într-o zi, au fost aduși la judecată, spre a fi întemnițați, 33 de bărbați creștini plini de răni. Cutremurat de chipurile lor senine și calme, în ciuda suferinței, și de răspunsul lor că dragostea pentru Hristos era mult mai puternică decât orice durere, Adrian și-a mărturisit credința, știind că urma să fie ucis.

Natalia l-a rugat pe Adrian ca, atunci când se va întâlni cu Domnul, să-I ceară să fie luată la cer, pentru a nu rămâne pe mâna necredincioşilor care o vor sili să se mărite, întinând patul căsniciei lor. În timpul schingiuirii, a stat lângă el, reușind să fure braţul zdrobit al soţului. A fugit spre Bizanț, cu brațul soțului ascuns la piept. A adormit rugându-se la sfintele moaște și nu s-a mai trezit. Deși nu a fost torturată și ucisă ca alți martiri, ea a căpătat rang de Muceniță pentru credință și pentru devotamentul față de soț.

Citește și: Când se urează la mulți ani celor care poartă numele Sfintei Maria

Citește și: Cinstirea Sfintei Icoane Prodromiţa