Icoana Maicii Domnului de la Nămăiești, de mare ajutor pentru femei și suferinzi

Icoana Maicii Domnului de la Nămăiești este una dintre cele mai vechi și cele mai valoroase icoane din România. Pentru credincioși este una dintre icoanele cele mai puternice, făcătoare de minuni, deoarece ajută pe oricine vine în biserica de piatră să se roage pentru sănătate și pentru izbândirea necazurilor.

Legenda vine din vremea Fecioarei Maria

Mănăstirea Nămăiești este un loc de pelerinaj deosebit pentru credincioșii români, acoperit de energii binefăcătoare și de binecuvântarea lui Dumnezeu. Legenda spune că icoana Maicii Domnului de la Nămăiești are o istorie miraculoasă.

Se pare că este chiar una dintre icoanele pictate de Sf. Apostol Luca, la cererea Fecioarei Maria. În timpul vieții sale, Maica Domnului i-a cerut Apostolului Luca să picteze 12 icoane cu chipul ei, care au fost dăruite apoi celor 12 apostoli înainte să plece în lume și să propovăduiască cuvântul Domnului. Fiecare apostol era întărit în credința lui de puterea icoanei și avea dezlegare să lase icoana Maicii Domnului în cele mai curate locuri, în cele mai credincioase comunități și cetăți.

Icoana Maicii Domnului de la Nămăiești, adusă de Apostolul Andrei

Apostolul Andrei a primit și el o icoană a Maicii Domnului cu pruncul Iisus și a venit pe tărâmurile Dobrogei, unde a răspândit creștinismul. Cu timpul, el a urcat spre Dacia superioară și a ajuns prin locurile ferite care se află acum în vecinătatea orașului Câmpulung.

Aici, Apostolul Andrei a descoperit o ascunzătoare și mare i-a fost uimirea când a coborât în grotă și a descoperit urmele unui lăcaș de închinare. Apostolul Andrei se aștepta să fie întâmpinat de un preot dac, care avea aici un altar închinat zeului Zamolxe, dar nu a găsit pe nimeni. Ieșind din grotă, el le-a spus însoțitorilor săi ”Nemo est”, adică ”nu este nimeni”. De aici se pare că se trage numele acestor locuri, Nămăiești.

Gândind că este un lăcaș de cult bine ferit și dorind să creștineze aceste locuri, Sfântul Andrei a rămas o vreme în grota descoperită și a lăsat aici icoana Maicii Domnului cu Iisus Hristos, să păzească locurile și să aducă aici puterea lui Dumnezeu.

Icoana făcătoare de minuni

Sute de ani, icoana rămas neclintită pe peretele. Nimeni nu a îndrăznit să o fure. Iar timpul a trecut, intrarea în grotă a fost astupată și descoperită mulți, mulți ani mai târziu de niște ciobani care au văzut-o în vis pe Maica Domnului.

Datorită lor, grota și icoana au fost redescoperite și s-a înființat aici o biserică simplă, săpată în piatră, cu altar de lemn de o frumusețe rară. Iar locul a devenit tot mai cunoscut și tot mai căutat de pelerini.

Icoana Maicii Domnului de la Nămăiești împlinește multe dorințe curate și ajută îndeosebi femeile care vor să aibă copii sau care se roagă pentru sănătatea copiilor lor. Nimeni nu pleacă de aici fără să simtă o alinare în suflet și o mare ușurare după ce se roagă la icoana făcătoare de minuni.

Mănăstirea Nămăiești – lăcaș din vremurile sihaștrilor

Biserica Mănăstirii Nămăiești are hramul ”Intrarea Maicii Domnului în biserică” și ”Izvorul Tămăduirii” și este pe bună dreptate un adevărat izvor de tămăduire pentru sufletele tulburate și pentru toți credincioșii care au nevoie de ajutor.

Aflată în apropiere de oraşul Câmpulung, la o altitudine de 800 m, într-o zonă de un pitoresc deosebit, Mănăstirea Nămăieşti este una dintre cele trei aşezăminte monahale rupestre alături de Mănăstirile Cetăţuia şi Corbii de Piatră. Biserica mănăstirii este considerată monument istoric și datează din  secolul al XIV-lea, așa cum scriu izvoarele istorice care menționează că satul Nămăiești i-a fost dăruit drept ocină lui Jupân Dumitru de către voievodul Mircea Ciobanu, cu mențiunea că, dacă acesta nu avea urmași, satul să rămână bisericii din stâncă.

Nu se cunosc date exacte privind întemeierea schitului, dar legende transmise oral, din moși strămoși, în satul Nămăiești pomenesc și numele domnitorului Negru Vodă. După unii istorici, biserica respectivă ar fi fost o catacombă creștină, din perioada romană.

În anul 1798, icoana a fost ferecată în argint de Enache Postelnicul, iar mai târziu, în 1913, soția unui general din armata română a pus să i se facă o ramă de argint. Biserica rupestră a fost lărgită, săpându-se în stâncă în anul 1843. În 1916, artileria germană a făcut mari stricăciuni așezământului, care a fost restaurat între anii 1916-1921. Mănăstirea are o colecție muzeală ce cuprinde obiecte de artă feudală, bisericească și populară, precum și o colecție de carte veche românească.

foto: arhiva/Wikipedia