Despre ce e vorba?

În ciuda deosebirilor, ritualul Botezului are câteva puncte comune la mai toate religiile. În primul rând, trebuie menționat faptul că evenimentul are loc întotdeauna în lăcașul de cult al credincioșilor și poate fi înfăptuit numai de către slujitorul de cult, învestit cu dreptul de a oficia actele religioase. Oficiat de un preot catolic ori ortodox, rabin ori imam, în biserică, sinagogă ori moschee, Botezul reprezintă poarta de intrare în lumea credinței. Dacă la catolici și ortodocși nașii joacă un rol extrem de important, la alte religii prezența părinților spirituali nu este avută în vedere.

LA CATOLICI, simplitatea contează

Regulile de desfășurare fac diferența între botezul catolic și cel ortodox. Preotul nu scufundă  copilul în apă, ci doar îi stropește creștetul de trei ori, apoi îi face semnul crucii pe frunte și pe piept. După aceea, le înmânează nașilor lumânarea  de botez aprinsă, pregătește o pânză albă pentru înfășarea pruncului și unge cu mir viitorul creștin. Înfășat, micuțul i se dă mamei.

MUSULMANII dăruiesc

În tradiția musulmană, nou-născuții primesc un nume, imediat după ce  vin acasă de la maternitate. Mama nu are voie să iasă în lume 40 de zile după naștere,  așa că e chemat imamul acasă. El ia copilul în brațe, îl ridică spre cer și îi citește o rugăciune, întâi în dreptul urechii stângi, apoi la dreapta. La final, spune numele copilului de trei ori. Un  obicei străvechi are loc la 7 zile după naștere. Părinții tund copilul,  cântăresc părul și împart echivalentul greutății la săraci, fie în bani sau în metal prețios. Se fac ospețe îmbelșugate.

Brit Milah și Brit Bat pentru copiii EVREI

În conceptul religios iudaic, un copil are trei părinți: o mamă, un tată și un Dumnezeu. De aceea, nașterea e garanția perpetuării nației. Iar primul mare eveniment din viață e Brit Milah, pentru băieți, și Brit Bat, pentru fete, adică ceremonia de acceptare a nou-născutului în Congregația lui Israel. Prin Brit
Milah, adică săvârșirea circumciziei, băieții devin parte a spiritului iudaic. Fetițele trec prin ceremonia primirii numelui în sinagogă, la prima citire a Torei, după naștere. Tatăl are onoarea de a rosti o binecuvântare pentru fiică, în timpul citirii Torei. La final, se spune o rugăciune specială, apoi se rostește numele.

La ORTODOCȘI e mult fast

Pe lângă sumedenia de obiceiuri regionale și superstiții, botezul ortodox în sine este ceva mai complex decât la alte religii. Ritualul constă în scufundarea copilului de trei ori în apă sfințită, neapărat în Biserică. Apoi, este uns cu untdelemnul bucuriei, pe frunte, piept, mâini și picioare. Din acest ulei, preotul toarnă și în vasul de botez. La final, are loc ritualul mirungerii, cu mir sfințit de către Patriarh în Joia Mare. Nou-născutului i se pune o cruciuliță la gât. După scrierile religioase, botezul trebuie săvârșit la o săptămână după naștere, când i se dă și numele copilului. Nașii trebuie să fie ortodocși.

„Toate-s vechi și nouă toate”…

Obiceiurile de botez se păstrează cu sfințenie și în zilele noastre. Cum nașii joacă rolul principal, ei au anumite atribuții. Se spune că, dacă e vorba despre o fetiță, ea trebuie să fie botezată de un bărbat, iar un băiețel va fi botezat de o femeie. Nașii cumpără trusoul complet de botez, lumânarea, pânza albă, fașa albă, roz sau bleu, cruciulițe de pus invitaţia în piept, săpun și prosop, ulei, vin. Când se vine acasă de la biserică, în prag, nașa întinde peste prag, de trei ori, brațele în care-și ține finul rostind către mamă: „Mi-ai dat un păgân, ți-am adus un creștin”. După botez, copilul nu trebuie schimbat de hăinuțe și nici pupat, până a doua zi.