De ce pe 1 aprilie?

Există o sumedenie de legende legate de originile acestei sărbători, în funcție de țară ori de continent. Însă una dintre ele, unanim acceptată, este aceea privind schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian. Până în octombrie 1582, anul calendaristic începea la 1 aprilie, 1 ianuarie devenind ulterior prima zi a Anului Nou. La fel cum, în zilele noastre, multă lume încă mai face calcule în leii vechi, din obișnuință, așa și în acele vremuri, multă lume a păstrat obiceiul de a sărbători în continuare Noul An la 1 aprilie. Iar acelora „nebuni de aprilie” le-a rămas numele. Pe de altă parte, luna lui Prier însăși joacă feste. Capriciile ei își spun cuvântul, nelăsând nici iarna să plece definitiv, nici primăvara să-și intre pe deplin în drepturi. Deși calendarul gregorian a fost adoptat în România în 1919 și de atunci și obiceiul păcălelilor de 1 aprilie, tradiția farselor de primăvară există din vremea romanilor, care celebrau Hilaria, începând cu 25 martie. Era o serbare dedicată echinocțiului de primăvară și renașterii naturii.

Atrage norocul

Deși farsele nu sunt întotdeauna dintre cele mai plăcute, e indicat să le „guști” cu poftă și, mai ales, cu haz. Căci, de te superi vreun pic, în calitate de „victimă”, riști să fii păcălit sau să „pici de fazan” tot anul ce urmează. Oricum, e de bine să păcălești și să fii păcălit, pe 1 aprilie, însă numai până la orele 12:00! Cine se încumetă să facă farse după această oră atrage ghinionul asupra lui ca un magnet. Ca să ții neșansa la mare distanță de tine, acceptă orice păcăleală cu zâmbetul pe buze. Se mai spune că nu e bine să te măriți pe 1 aprilie, că asta ți-ar aduce ghinion în căsnicie. Dar e de rău doar pentru mire, căci va fi sub papucul miresei cât vor fi împreună. În schimb, copiii născuți pe 1 aprilie sunt plini de noroc și greu de păcălit. Pentru cei singuri, această zi poate fi un semn al ursitei. Dacă un domn e păcălit de o doamnă drăguță sau invers, e foarte posibil să bată în curând clopote de nuntă.

Sursa foto: Flickr.com