Drăgaica sau Sărbătoarea Sânzienelor este însoțită de o mulțime de tradiții și obiceiuri populare, dar și de superstiții despre sânziene. Aceste flori magice care, în realitate, nici nu sunt chiar atât de spectaculoase, au adunat o mulțime de povești și semnificații, unele dintre ele stranii.

De unde vine numele de sânziene

Lingviștii susțin că numele sânzienelor provine de la numele zeiței Diana, zeița iubirii, a îndrăgostiților, dar și zeița verii, a florilor și a pădurii.

De la sancta Diana, numele a fost ușor denaturat și a ajuns la varianta Sânziana pentru strămoșii noștri daci care sărbătoreau cu fast solstițiul de vară, Soarele și prima sărbătoare a sezonului cald.

Ce sunt sânzienele, florile Soarelui

Aceste flori cu mici inflorescențe galbene-aurii înfloresc întotdeauna în perioada caldă de la jumătatea lunii iunie și au fost asociate din cele mai vechi timpuri cu ritualurile magice ale solstițiului de vară.

Sânzienele sunt plante de leac, cunoscute din vremea dacilor și folosite până în zilele noastre în diverse leacuri tămăduitoare. Sânzienele au un parfum anume și numeroase uleiuri și taninuri care ajută în diverse afecțiuni. Cu infuziile și ceaiurile de sânziene pot fi tratate diverse afecțiuni ale glandei tiroide, ale ficatului și stomacului.

Sânzienele au efect diuretic, laxativ, antireumatic, antispastic, depurativ, sedativ și chiar afrodisiac. Ajuta si sistemul nervos, avand efect calmant. Chiar din vremurile vechi, erau folosite și pentru frumusețe, pentru ten și piele, pentru calmarea iritațiilor și eczemelor, pentru combaterea ridurilor și a cearcănelor. Nu degeaba, florile de sânziene culese dimineața pe rouă se țineau pe ochi și pe obraji, să mențină pielea frumoasă și tânără.  

Superstiții despre sânziene mai puțin știute

Cu toate calitățile lor tămăduitoare, sânzienele erau folosite și în leacuri, și în ritualurile magice pentru sănătate, pentru frumusețe, pentru fertilitate și belșug în casă.

Iată și câteva obiceiuri și superstiții despre sânziene cu un farmec anume, dar și cu o nuanță macabră.

Buchețele cu sânziene la poartă

În anumite zone ale țării, în special în Transilvania și în centrul țării, copiii împleteau mici buchețele cu sânziene culese dimineața devreme pe data de 24 iunie. Făceau câte un buchețel pentru fiecare membru al familiei și le puneau la gard, la poartă. Fiecare știa bine ce buchețel îi revine. A doua zi, buchetul de sânziene care se ofilea primul vestea că persoana respectivă avea să moară înaintea celorlalți din familie.

Crucile din sânziene

Fetele de măritat își alegeau flăcăii la petrecerile din sat care se țineau de sânziene și le dăruiau cruci împletite din aceste flori gălbui. Băiatul care primea o cruce din sânziene se considera norocos pentru că știa că este iubit.

Apoi, fetele mergeau acasă și aruncau cununile de sânziene purtate la horă peste hornul casei. Dacă rămânea prinsă de acoperiș cununa cu pricina, fata era fericită că avea să se mărite foarte repede.

Când sânzienele nu înfloresc

Una dintre cele mai puțin cunoscute superstiții despre sânziene spune că, dacă aceste flori nu erau deja înflorite la data de 24 iunie, atunci vremea avea să fie rea toată vara, cu furtuni și tunete, fructele aveau să se strice, florile își pierdeau calitățile lor tămăduitoare, iar fetele și flăcăii care se iubeau aveau să își amâne nunta.