Plăcinta dobrogeană este foarte îndrăgită și căutată la târgurile producătorilor locali. Gustul ei sărat, textura fragedă și moale și combinația de telemea, caș și iaurt sunt unice în România și în Europa.

Plăcinta dobrogeană a fost recunoscută în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pe data de 30 martie 2023, drept produs de origine protejată și a căpătat mult râvnita marcă IGP adică Indicație Geografică Protejată.

Ce înseamnă protecția IGP

Eticheta de produs IGP, adică un produs cu Indicație Geografică Protejată, arată în primul rând că este un produs alimentar de o calitate deosebită, iar calitățile lui sunt strâns legate de regiunea sau zona din care provine.

Caracteristicile produsului respectă anumite caracteristici ale regiunii respective, dar prin calitatea lui deosebită el iese în evidență și devine un simbol al regiunii.

Produsul respectiv trebuie să fie:

  • originar din această regiune;
  • să aibă o calitate specifică, o anumită reputație sau alte caracteristici atribuite originii geografice;
  • materiile prime folosite pot să provină și din afara ariei geografice definite;
  • anumite operații ale procesului de producție cum ar fi ambalarea, congelarea sau depozitarea, pot avea loc în afara ariei geografice definite;
  • dar cel puțin una dintre etapele de producție trebuie să aibă loc în regiunea respectivă.

În cazul celui mai nou produs românesc acreditat IGP, plăcinta dobrogeană, nu vei mânca nicăieri o plăcintă atât de bună ca în Dobrogea, acolo unde doar gospodinele foarte talentate mai știu să pregătească foile subțiri și umplutura cu brânză specifică.

Alte produse românești de indicație geografică protejată

România mai are alte 10 produse alimentare cu marca IGP, recunoscute și înregistrate la nivel european:

  1. Magiunul de prune de Topoloveni,
  2. Salamul de Sibiu,
  3. Novacul afumat din Țara Bârsei, 
  4. Scrumbia afumată de Dunăre,
  5. Telemeaua de Sibiu,
  6. Cârnații de Pleșcoi,
  7. Cașcavalul de Săveni, 
  8. Salata cu icre de stiuca de Tulcea,
  9. Telemeaua de Ibănești (Denumire de Origine Protejată)
  10. Salata tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată).

Ce are special plăcinta dobrogeană

Renumita plăcintă dobrogeană, foarte populară pe la târguri și festivaluri,  este un produs de patiserie făcut din foi de aluat foarte subțiri, umplute cu un amestec de telemea, caș și ouă.

Foile de aluat trebuie să fie proaspete, făcute dintr-un aluat foarte elastic. Ele se întind în strat foarte subțire, se lasă la uscat și apoi se rulează cu umplutura de brânză și se aranjează în formă de spirală în tavă.

Umplutura este și ea specifică, fiind o anumită combinație de telemea și caș, cu ouă și cu iaurt. În secțiune se pot vedea straturi de brânză mai albă și mai gălbuie.

Plăcinta dobrogeană are o consistență fragedă și moale, spre deosebire de alte plăcinte cu brânză sărată care au foi crocante. Diferența se datorează amestecului de iaurt gras și dulce și ouă, în timp alte rețete de plăcinte folosesc unt sau smântână.

Plăcinta dobrogeană. Rețeta cea mai populară

Ingrediente pentru aluat:

1 kg de făină

250 ml de apă călduță

Un strop de sare

Ingrediente pentru umplutură:

300 gr telemea (de preferat de oaie)

250 gr caș de vaci

6 ouă

250 ml de iaurt

Mod de preparare

  1. Făina se cerne, se așază într-un bol larg și se face o gaură la mijloc unde se toarnă o cană cu apă călduță și se adaugă un strop de sare. Se amestecă bine făina cu apă până când se obține un aluat omogen și se frământă bine.
  2. Se face aluatul sul și se împarte în 4 bucăți egale. Fiecare bucată se unge cu ulei.
  3. Masa se acoperă cu o mușama curată și se unge bine cu ulei peste tot. Se ia fiecare bucată de aluat și se întinde cu mâna până când se face tot mai mare, mai subțire și elastică. Se poate folosit și un sucitor de lemn. În timp ce se lucrează aluatul, se ung mâinile cu ulei să nu se lipească.
  4. Foile pentru plăcinta dobrogeană trebuie să fie cât mai subțiri, aproape străvezii. Când sunt gata, se lasă să se usuce o jumătate de oră apoi se umplu cu brânză.
  5. Între timp, se face umplutura. Brânza sărată se dă pe răzătoare, se amestecă împreună cu cea dulce, cu cinci ouă bătute și se mai adaugă mărar sau ceapă verde, după gust.
  6. Se umplu foile cu brânza, se rulează și se pun în formă de spirală într-o tavă rotundă. Se bate un ou împreună cu iaurtul și se toarnă peste plăcinta din tavă.
  7. Se coace plăcinta la foc potrivit timp de 40 de minute și se servește cu un iaurt răcoritor sau cu o cană de bere.

O mențiune: unele gospodine din Dobrogea fac această plăcintă numai cu brânză dulce de vaci și caș, la care se adaugă vanilie, coajă de lămâie și zahăr după gust, stafide sau esență de rom. Dar plăcinta dobrogeană originală este cea cu umplutură sărată.