În urmă cu aproape 40 de ani, un medic german a descoperit o nouă metodă de terapie, care are la bază vindecarea emoțională, urmată de cea fizică. Aceasta este încă destul de controversată în lumea medicală, dar începe să câștige din ce în ce mai mulți adepți.

În 1978, Dr. Ryke Hamer, specialist în medicină internă la clinica oncologică a Universității din München, a fost diagnosticat cu o tumoare testiculară. El a legat îmbolnăvirea de șocul pe care îl avusese cu trei luni în urmă când fiul său a fost împușcat mortal pe când se afla în vacanță în Grecia. După ce a studiat istoria câtorva mii de pacienți a ajuns la concluzia că în toate cazurile cancerul a fost declanșat de un șoc emoțional. Pe baza observațiilor clinice, a alcătuit și un index complex de corespondențe, pe baza căruia se poate preciza ce tip de traumă emoțională este în spatele fiecărei afecțiuni.

Cele două faze ale bolii

Conform doctorului Hamer, nu oricine trece printr-un moment greu se va îmbolnăvi, ci doar cei care îndeplinesc simultan următoarele condiții: șocul emoțional este trăit în mod dramatic și văzut de persoana respectivă ca fiind copleșitor. Îl surprinde nepregătit și îl ține într-o stare de stres continuu. Nu exteriorizează trăirea pe care o are – fie nu are cui împărtăși, fie nu poate verbaliza. Conflictul nu are o rezolvare imediată. Emoțiile duc impulsul la creier, de unde acesta trimite comenzi către organul care este afectat cel mai tare de conflict unde va apărea boala. Aceasta are două faze: cea de conflict activ (de îmbolnăvire) în care cel afectat are o stare de tensiune continuă, de neliniște. Nu are poftă de mâncare. Mâinile și picioarele sunt reci. Simte că nu are energie. În cazul în care omul conștientizează și rezolvă conflictul emoțional, intră în faza de vindecare. Mâinile și picioarele devin din nou calde. Dar acum pot apărea simptome supărătoare, cum ar fi febra, stări de oboseală prelungite și nevoia de a dormi mai mult. În această fază, bolnavul are nevoie să se odihnească și să mănânce corespunzător.

Schimbarea atitudinii

Este nevoie ca pacientul să conștientizeze posibilele conflicte interioare și să le găsească rezolvarea. Trebuie să înțeleagă mai ales că nu problema în sine l-a îmbolnăvit, ci atitudinea lui. Astfel, prin schimbarea poziției față de dificultățile întâmpinate, starea fizică se va schimba în bine. Dincolo de controversele pe care dr. Hamer le-a stârnit, este cunoscut faptul că boala fizică are o latură psihologică, multe afecțiuni fiind catalogate în prezent ca fiind „pe fond nervos”, iar somatizarea (trecerea unui conflict din plan emoțional în planul corpului) este recunoscută. Ar fi bine să fim atenți la ce mesaje ne transmite organismul nostru prin diferite simptome, pentru a le înțelege și a rezolva problemele pe care ni le pune în față. Astfel,vom fi mai sănătoși.

dr. andreea dragomir

Dr. Andreea Dragomirescu Medic specialist Medicină de Familie, competențe în Apifitoterapie, Aromoterapie, Ayurveda

Legătura dintre fizic și emoțional

„Din experiența personală pe care o am în interacțiunea cu pacienții, pot afirma că într-un număr mare de cazuri am constatat că apariția unei suferințe fizice a fost precedată de existența unei traume emoționale și că, odată ce trauma este, într-un fel sau altul, remediată, evoluția bolii este favorabilă, iar dacă pacientul urmează un tratament deja, el va răspunde mult mai bine la acesta. Cunoscând principiile sistemelor medicale tradiționale care au dovedit o mare eficiență de-a lungul timpului, chiar de-a lungul a mii de ani, cum este medicina tradițională chineză sau indiană (Ayurveda), este ușor de constatat că în aceste sisteme se ținea întotdeauna cont de ființa umană ca un întreg și medicul investiga cu egală atenție partea fizică, dar și pe cea emoțională a suferinței. Secole de-a rândul din istoria omenirii ființa umană a fost privită de către sistemele medicale în integralitatea ei, trup-suflet-spirit. Doar în medicina modernă pare să fi apărut o separare între aceste aspecte, dar este vizibil că această separare este doar tranzitorie, deoarece există în prezent medicina psihosomatică. Aceasta are drept obiect de studiu corelațiile între fizic și emoțional în apariția bolilor. Dacă medicii de astăzi și-ar acorda puțin timp să discute cu pacienții lor, în mod sigur ar descoperi aceste legături și le-ar fi de foarte mare folos în practica medicală”.

Sursa foto: biologyofthemind.com