Vitamina K, vitamina care vindecă răni! Ce rol are și care sunt sursele sănătoase de vitamina K

Vitamina K este cunoscută în general pentru rolul ei de a grăbi coagularea sângelui și vindecarea rănilor. Mai specific, vitamina K stimulează anumite proteine implicate în coagularea sângelui, controlează depunerile de calciu din oase, dar și din alte țesuturi. Așadar, este o vitamină foarte importantă în vindecare și recuperare și avem nevoie de un aport optim de vitamina K în mod constant.

Sursele importante de vitamina K

Acest tip de vitamină este sintetizată de plante, iar noi putem beneficia de ea consumând multe legume, în special legume verzi precum ardeiul gras verde, diferite soiuri de varza, salata, spanacul, mărarul, leușteanul, pătrunjelul sau conopida. Mai poți beneficia de vitamina K și din avocado, roșii, ouă sau carne roșie.

Trebuie să reținem faptul că vitamina K este o vitamină liposolubilă, adică se dizolvă în grăsimi și este transportată și fixată în organism cu ajutorul grăsimilor bune. Pentru o absorbție mai bună a acestei vitamine, putem consuma legumele verzi proaspete cu ulei de măsline sau cu pește gras precum tonul sau codul.

De câte ori pregătești o salată verde sau o salată de varză, este bine să folosești și ulei de măsline, ulei din sâmburi de struguri sau ulei de avocado, împreună cu zeamă de lămâie și condimente. Astfel, organismul va reuși să absoarbă mult mai bine vitamina K de care avem nevoie pentru reglarea nivelului de calciu și pentru procesele de vindecare, în cazul unor răni grave sau intervenții chirurgicale.

Exemple de surse alimentare care conțin vitamina K:

– o cană de spanac crud – 145 micrograme

– 10 fire de pătrunjel – 90 mcg

– o lingură de ulei de soia – 25 mcg

– 85 gr de natto – 850 mcg

– o jumătate de cană de struguri – 11 mcg

– un ou fiert tare – 4 mcg

Cum funcționează vitamina K

După consumul de alimente verzi, bogate în vitamina K, aceasta este procesată de bacteriile bune din intestinul gros și este transformată în vitamina K2 care este stocată în țesuturile grase și în ficat.

Vitamina respectivă susține funcționarea unei proteine importante în țesutul vascular care blochează acumularea de calciu în pereții arterelor. Fără vitamina K, această proteină nu ar mai funcționa corespunzător, iar pereții arterelor ar deveni mai rigizi în urma acumulărilor de calciu. Așadar, această vitamină ste importantă atât pentru circulația sângelui, cât și pentru buna funcționare a inimii și a mușchilor, ea contribuind la elasticitatea și permeabilitatea vaselor de sânge.

Așa cum menționam mai sus, vitamina K este necesară și pentru producția de protrombină, o proteină importană pentru coagularea sângelui. Pacienții care iau anticoagulante nu trebuie să ia suplimente cu vitamina K, decât dacă au indicații speciale de la medicul curant.

Deficitul de vitamina K este rar întâlnit. De obicei bebelușii au deficit de vitamina K, dar acest lucru se reglează în momentul în care se trece la alimentația diversificată. Uneori, au deficit de vitamina K persoanele care suferă de fibroză chistică sau colită ulcerativă.

Doza zilnică recomandată

Vârsta contează foarte mult pentru stabilirea dozelor optime de vitamina K. Diferența de sex este și ea importantă. Femeile care au depășit vârsta de 19 ani ar trebui să consume 90 micrograme de vitamina K (mcg) pe zi, în timp ce bărbații ar trebui să consume 120 mcg zilnic.

Este recomandat ca absorbția de vitamina K să se facă doar din alimentele sănătoase. Nu sunt recomandate suplimentele pe bază de vitamina K, cu atât mai puțin cele care conțin vitamina K3, o formulă sintetică a acestei vitamine care afectează funcțiile glutationului, un antioxidant care previne unele procese oxidative din organism și deteriorarea unor țesuturi.