Săptămâna Mondială a Alăptării dorește să atragă atenția că accesul mamelor și bebelușilor la un mediu favorabil alăptării este o prioritate în toată lumea. Inițierea alăptării în prima oră de la naștere, urmată de alăptarea exclusivă timp de șase luni și de continuarea alăptării până la vârsta de doi ani sau chiar mai mult oferă o puternică apărare împotriva tuturor formelor de malnutriție infantilă, inclusiv a subponderabilității și a obezității. Alăptarea acționează de asemenea ca un prim vaccin pentru bebeluși, protejându-i împotriva a numeroase boli comune ale copilăriei.

Citește și: Alăptatul în public. Problemă reală sau falsă pudoare?

Pandemia a adus perturbări în ce privește alăptarea

Deși rata de alăptare a înregistrat progrese în ultimele patru decenii, observându-se o creștere de 50% a prevalenței alăptării exclusive la nivel mondial, pandemia de COVID-19 arată cât de fragile sunt aceste progrese.

În numeroase țări, pandemia a provocat perturbări semnificative la nivelul serviciilor de sprijin pentru alăptare, sporind totodată riscul de nesiguranță alimentară și de malnutriție. Mai multe state au raportat amplificarea acestor riscuri de către producători de alimente pentru bebeluși care au invocat temeri nefondate privind posibilitatea transmiterii COVID-19 prin alăptare și și-au promovat produsele ca o alternativă mai sigură la alăptare.

Citește și: „Săptămâna Mondială a Alimentației la Sân” – foarte puține mame alăptează în România

Săptămâna Mondială a Alăptării. Declarația UNICEF și OMS

Declarația comună a Directorului Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, și a Directorului General al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alăptării:

„La începutul acestui an, guvernele, donatorii, societatea civilă și sectorul privat au lansat împreună Anul de acțiune privind o nutriție favorabilă creșterii. Acest an de acțiune reprezintă o ocazie istorică de a transforma felul de abordare a angajamentului global privind eliminarea malnutriției în rândul copiilor. Alăptarea este esențială pentru realizarea acestui angajament.

Aceasta include:

  • Asigurarea faptului că guvernele, cadrele medicale și sectorul privat implementează integral Codul internațional de marketing al înlocuitorilor laptelui matern – creat cu scopul de a proteja mamele împotriva practicilor de marketing agresive ale industriei produselor alimentare pentru bebeluși.
  • Asigurarea faptului că angajatorii oferă femeilor timpul și spațiul de care au nevoie acestea pentru a alăpta, inclusiv concediu parental plătit și un concediu de maternitate mai lung; spații sigure pentru alăptarea la locul de muncă; acces la servicii de bună calitate și la prețuri convenabile pentru îngrijirea copilului; beneficii universale pentru copii și salarii adecvate.

Citește și: Alăptatul în public, legea care a împărțit România în două tabere

Săptămâna Mondială a Alăptării. Acțiuni împotriva malnutriției

Odată cu apropierea Summitului ONU privind sistemele alimentare din septembrie și a Summitului privind o nutriție favorabilă creșterii ce va avea loc la Tokyo în decembrie, guvernele, donatorii, societatea civilă și sectorul privat au oportunitatea să realizeze angajamente și investiții inteligente în vederea abordării crizei globale a malnutriției – asigurând inclusiv protejarea, promovarea și sprijinirea alăptării – prin politici, programe și acțiuni mai solide.

Nu este momentul să ne restrângem ambițiile. Este momentul să țintim mai sus. Facem tot ce ne stă în putință pentru ca Anul de acțiune privind o nutriție favorabilă creșterii să fie încununat de succes, prin asigurarea dreptului fiecărui copil la alimente nutritive, sigure și convenabile și la o nutriție adecvată din primele clipe ale vieții, începând cu alăptarea”.

Sursa foto: 123rf.com