Dermatita atopică poate fi ținută la distanță?

Dermatita atopică nu este o eczemă oarecare. Și nu orice iritație a pielii este dermatită. Dar asta nu înseamnă că trebuie să te tratezi acasă, cu leacuri culese de pe net sau cu recomandări primite de la cunoștințe. Numai un medic o poate recunoaște și poate oferi tratamentul potrivit.

De ce să te ferești de automedicație

Multe infecții, fie ele virale, fie bacteriene, severe sau ușoare, își fac simțită prezența doar prin erupții pe piele. De aceea e indicat ca, la cel mai mic semn, să mergi la medic. Așa-numitele boli ale copilăriei pot apărea și la adulți, în forme ciudate, uneori cu consecințe grave. Și toate se manifestă prin diferite erupții pe piele. Și dermatita seboreică, care este o formă mai gravă de mătreaţă, se agravează prin înroşirea scalpului și mâncărime frecventă. Dar se poate extinde şi la nivelul feței sau al corpului, motiv pentru care trebuie tratată adecvat. Pe de altă parte, dermatita atopică arată ca o eczemă. Dar este o afecțiune cronică ce afectează pielea.

Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică. Se caracterizează prin leziuni uscate, sub formă de solzi. Acestea apar pe piele și produc mâncărimi. Se infectează adesea, provoacă dureri și probleme cronice de somn. Dermatita atopică este o boală cronică a sistemului imunitar,
cu efecte vizibile atât fizic, cât și psihic.

Dermatita atopică se manifestă preponderent la bebeluși. Dar poate apărea la orice vârstă. Reprezintă o inflamație a pielii. În cele mai multe cazuri, cauzele sunt genetice. Dar se poate declanșa și de la praful din casă, acarieni, polenuri sau alimente alergene, îmbrăcăminte din materiale sintetice sau din lână. În general, se manifestă prin uscarea excesivă a pielii și mâncărime insuportabilă. La copii și bebeluși, apar vezicule cu lichid, mai ales pe scalp și pe obraji, dar și în zona gâtului, trunchiului sau la încheieturi.

Dermatita atopică se tratează greu

Pentru că este o boală cronică, cu o evoluție imprevizibilă, dermatita atopică necesită un tratament avizat. Altminteri, complicațiile pot afecta serios persoana care suferă. Pot apărea infecții, tulburări de creștere și dezvoltare la copii, probleme emoționale. Mai mult decât atât, se estimează că jumătate dintre copiii cu dermatită atopică suferă și de rinită alergică sau astm bronșic. Din fericire, vara este un aliat. Dacă, în alte afecțiuni dermatologice, expunerea la soare este contraindicată, în acest caz, expunerea rațională ajută la asimilarea calciului, dar și la tratarea unor boli de piele precum vitiligo, psoriazisul sau atopia.

Pe de altă parte, însă, bolile pielii creează sentimente de rușine. Iar cei care suferă de ele sunt stigmatizați de societate. Povara emoțională și psihologică duce la un al doilea set de simptome, poate chiar mai greu de dus decât cele fiziologice: anxietatea și depresia.

COVID-19 și atopia nu fac casă bună

Cei care suferă de dermatită atopică știu cât chin aduce în plus perioada pandemiei. Și asta pentru că trebuie să pună în balanță protecția față de virus și iritarea la nivelul pielii provocată de spălarea frecventă a mâinilor și folosirea dezinfectantului. Persoanele cu forme severe de boală folosesc tratamente sistemice cu corticoizi, antihistaminice sau ciclosporină, pentru a calma simptomele supărătoare. Dar toate aceste terapii sistemice menționate suprimă sistemul imunitar. Iar suferinzii sunt astfel expuși unui risc crescut de a lua virusul buclucaș.

La băi se curăță pielea?

„În dermatitele atopice, mai ales la copii, se obține remisia completă a leziunilor în două săptămâni de tratament cu apă sărată și nămol extern. Eczemele cronice se pot vindeca în totalitate dacă factorul de întreținere predominant este scăderea imunității și/sau stresul. Psoriazisul cutanat nu se vindecă, dar se ameliorează pentru o perioadă de minim 3 luni, prin scăderea inflamației, palidarea eritemului, hidratare intensă și îndepărtarea scuamelor. Este efectul de gomaj direct al cristalelor de sare din apă sărată și nămol, fără efectele adverse constatate în cazul folosirii unora dintre remediile locale clasice (creme, unguente). Apa sărată și nămolul conțin substanțe cu efect bacteriostatic direct.”, spune dr. Suzana Pretorian, specialist medicină de recuperare fizică și balneologie.

Sursa foto: Tumisu de la Pixabay