Cum te îmbolnăvești în spital. Cine e de vină?

Deși sună ciudat, chiar și bacteriilor le plac curățenia și spațiile dezinfectate. Unele dintre ele trăiesc chiar mai bine într-un mediu atât de propice. Apoi, se întâlnesc cu „suratele” lor. Aduse din afară de către pacienți și vizitatori mai puțini prietenoși cu igiena personală. Mai cheamă și niște microbi și câțiva germeni. Iar cocteilul nociv e ideal pentru a te face să rămâi pe patul de spital vreme îndelungată. În plus, consumul exagerat de antibiotice, luate fără avizul medicului, a dus la un alt fenomen îngrijorător. Anume acela al rezistenței bacteriene în fața medicamentelor și, implicit, la imposibilitatea vindecării sau chiar la deces.

Bacteriilor le place curățenia

Potrivit specialiștilor, tocmai mediul septic din spitale este cel care „călește” microbii și le ușurează viața. Deageaba se duce o luptă acerbă împotriva lor, căci aceștia suferă mutații genetice, reușind să se adapteze foarte bine în fața armelor inamicilor. Așa se face că, în timp, devin tot mai rezistenți. Iar un om deja bolnav reprezintă mediul ideal de dezvoltare a microbilor. Este și motivul pentru care, deși din ce în ce mai puternice, antibioticele nu mai reușesc să le facă față. Și ca o ironie a sorții, ajungem să ne îmbolnăvim mai rău exact acolo unde mergem să ne vindecăm.

Cum te îmbolnăvești în spital

Klebsiella, Enterobacter și Serratia, din familia Klebsiellae, sunt diferențiate numai prin teste specifice. Căci toate formează colonii largi și dezvoltă tulpini. Se simt foarte bine în tractul gastrointestinal uman, dar se manifestă agresiv numai la persoanele deja bolnave. Și atunci opun o rezistență crescută la tratament. Apoi, infecțiile respiratorii, precum faringita, sinuzita, bronșita sau pneumonia se transmit cu foarte mare ușurință în mediul spitalicesc și se clasifică în topul afecțiunilor cu care ne putem „pricopsi” în timpul unei internări. Nu sunt departe nici otita, conjunctivita sau infecțiile urinare. În plus, un organism bolnav este mediu propice pentru streptococi. Or, streptococul betahemolitic, care provoacă amigdalita, se poate complica rapid în scarlatină sau reumatism acut, dacă găsește un sistem imunitar slăbit. În teorie, persoanele purtătoare de bacterii, virusuri și microbi ar trebui izolate total. Dar, binecunoscută fiind aglomerația (pacienții ajung să stea și câte doi în pat) și starea precară a spitalelor, acest lucru este, practic, imposibil.

Cancerul face loc altor boli!

Una dintre categoriile cel mai expuse riscului de a contacta infecții și boli microbiene în mediul spitalicesc este cea a suferinzilor de cancer. Persoanele cu afecțiuni oncologice au deja un sistem imunitar foarte slăbit, care se transformă în mediu prielnic pentru dezvoltarea infecțiilor. Cauza organismului slăbit este chimioterapia, prin care se încearcă distrugerea celulelor canceroase, însă aceasta omoară și unele celule sănătoase, motiv pentru care sistemul imunitar pierde din forța de apărare.

Antibioticele sunt de vină!

„Din cauza unei utilizării excesive și nu rareori eronate, în ultimii ani s-a constatat răspândirea accelerată a bacteriilor rezistente la antibiotice. Corect utilizate, antibioticele cresc șansele vindecării și previn infecțiile bacteriene. Abuzul însă a devenit o problemă de sănătate publică la nivel global. Și reprezintă o amenințare severă pentru sănătatea românilor. Nu am putea să vorbim despre rezistență bacteriană la antibiotice dacă nu am avea consum. Populația trebuie să nu își autoadministreze antibiotice rămase de la un tratament anterior, să nu solicite medicului sau farmacistului prescrierea, respectiv eliberarea de antibiotice. Căci pune în pericol tratamentul viitor. Nu lua și nu accepta antibiotice ca tratament decât după întrebarea: „Sigur am nevoie de antibiotice?”!”, spune Conf. Dr. Gabriel Adrian Popescu, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balş”.

Sursa foto: 123rf.com