Cum învingem bacteriile „rebele”?

Fie că vin din India, din Pakistan ori din China, fie din America Latină, microbii, virusurile și bacteriile fac ravagii la nivel mondial. Răpun viețile a mii de oameni. Și par de neînvins. Gripa nouă, aviară, porcină, galbenă sau altele ca ele se răspândesc cu o viteză uluitoare. Stârnesc epidemii greu de ținut în frâu și, mai ales, panică.

Cercetătorii au observat că, pe lângă efectele imediate ale contaminării cu bacterii ultrarezistente, consecințele pe termen lung pot fi numeroase. De aceea, este extrem de important ca prima măsură luată pentru tratament să fie administrarea antibioticului potrivit. Însă, nu este deloc ușor. Având în vedere că manifestările inițiale ale bolilor cauzate de bacterii „rebele” se pot confunda cu cele ale unor afecțiuni virale banale.

Ce este rezistența bacteriană?

Acest fenomen e aparent bizar. Constă în reducerea din ce în ce mai evidentă a eficacității antibioticelor cunoscute până în prezent. Și poartă numele de rezistență bacteriană. În mod normal, majoritatea bacteriilor cedează în fața medicamentelor. Totuși, dacă omul își supune organismul la tratamente repetate cu antibiotice, bacteriile sunt suficient de inteligente încât să se adapteze la noul mediu de viață și să supraviețuiască în voie.

Ba chiar unele dintre ele suferă, în timp, mutații genetice. Care le dau puteri nebănuite. Astfel, încetul cu încetul, în timp, bacteriile sensibile la medicamente dispar. Și lasă înlocuitori de nădejde, în fața cărora antibioticele nu au ce să facă. Și, ce e cel mai periculos pe termen lung, este faptul că părinții care s-au tratat mult timp cu antibiotice și au căpătat rezistența bacteriană o pot transmite copiilor lor, fără ca aceștia din urmă să fi luat vreodată medicamente!

Iată ce se poate întâmpla

Consecințele tratamentelor prelungite, mai ales cu antibiotice luate „după ureche”, fără prescripția specialistului, sunt devastatoare. Lăsând la o parte celelalte probleme de sănătate pe care le pot cauza, cel mai mare risc la care ne expunem cu bună știință este acela de a ne alege cu o scădere semnificativă a capacității sistemului imunitar de a lupta împotriva bacteriilor. Mai mult, nici măcar medicamentele nu ne mai sunt de folos în asemenea situații.

Studiile arată că la aproximativ 20 % dintre femeile de peste 60 de ani antibioticele utilizate de obicei în tratamentul cistitelor nu-și mai fac efectul. Și asta pentru că au folosit vreme îndelungată astfel de medicamente. Iar dacă, la un moment dat, un om necesită o intervenție chirurgicală, transfuzii de sânge sau implantarea unei proteze, acestea nu vor mai putea fi posibile dacă prezintă rezistență la antibiotice. Or, asta ar putea fi fatal!

Nu lăsa bacteriile să devină tot mai puternice!

Prin urmare, ca să reușim să luptăm împotriva bacteriilor din ce în ce mai puternice, trebuie să ne protejăm pe măsură. În primul rând, trebuie să evităm consumul de antibiotice și să luăm astfel de medicamente numai la indicația medicului și numai în dozele și pe perioada recomandate de acesta. Nu avem voie să oprim administrarea tratamentului decât în momentul în care decide specialistul, chiar dacă ne simțim bine. Fiecare pacient este tratat individual, așa că schema care a funcționat la cineva nu este neapărat potrivită și pentru alții. De aceea, nu e bine să le oferim și altora, chiar și pentru aceeași afecțiune, tratamentul pe care l-am urmat noi!