1. Bronșiolita

Cauzele bronsiolitei acute sunt de cele mai multe ori virale, prin urmare, tratamentul acestei afectiuni este simptomatic. În bronșiolită, căile respiratorii mici din structura țesutului pulmonar sunt inflamate, făcând dificilă trecerea aerului și, deci, oxigenarea adecvată. Copilul intră în detresă respiratorie, iar prezentarea la medic pentru intervenție de urgență este esențială.

Bronșiolita este frecvent întâlnită la copiii mici. Statisticile arată că 25% dintre copiii mai mici de un an și 13% dintre copii de unu – doi ani dezvoltă o infecție respiratorie. Până la jumătate dintre micii pacienți dezvoltă wheezing – respirație șuierătoare – ca urmare a bronșiolitei. Iar la bebelușii mai mici de șase luni, peste 80% dintre cazuri impun spitalizare. 

Părinții trebuie să știe care este momentul în care trebuie să se prezinte la spital, deoarece situația nu mai poate fi gestionată în siguranță acasă:

  • Wheezingul poate fi perceput cu urechea liberă;
  • Frecvența respiratorie depășește 60 respirații pe minut;
  • Respirația este dificilă și apare tirajul intercostal;
  • Copilul este letargic, refuză sau se află în imposibilitatea de a se hidrata din cauza respirației îngreunate;
  • Buzele și extremitățile sunt cianotice. 
  1. Laringita

Laringita este o afecțiune respiratorie care constă în inflamația laringelui. În funcție de modul de evoluție, laringita poate fi de mai multe tipuri, dar există un lucru în comun: având în vedere dimensiunile reduse ale căilor respiratorii ale copiilor mici, inflamația laringiană se poate asocia cu un edem important și cu îngreunarea respirației. 

Dispneea poate fi atât de pronunțată încât să determine asfixiere. 

Simptomul caracteristic laringitei este disfonia – răgușeala. Totuși, părinții trebuie să intre în alertă în momentul în care copilul manifestă tuse lătrătoare, semn care reprezintă o recomandare clară de prezentare la camera de gardă. 

  1. Infecția cu rotavirus 

Infecția cu rotavirus determină o gastroenterită virală severă, cu posibile consecințe grave în special la copiii mai mici de doi ani, deși nici la alte categorii de vârstă evoluția bolii nu este ușoară.

La copiii atât de mici, deshidratarea este cel mai mare pericol asociat cu infecția determinată de rotavirus. Având în vedere frecvența vărsăturilor și a scaunelor diareice, rotaviroza la copiii  mai mici de doi ani nu poate fi tratată decât prin administrarea de fluide pe cale intravenoasă. Iar dacă iei în calcul și cât de contagioasă este și cât de ușor se transmite printre copiii care nu știu să respecte nici un fel de reguli de igienă deocamdată, devine evident că singura modalitate adecvată de protecție este vaccinarea. 

Prezintă-te de urgență la camera de gardă în cazul în care copilul manifestă următoarele simptome:

  • Diaree prelungită pentru mai mult de 24 ore;
  • Vărsături frecvente;
  • Scaune negre, scaun cu sânge sau puroi;
  • Temperatură mai mare de 38.9 grade Celsius;
  • Iritabilitate, oboseală permanentă, somnolență, buzele uscate, plânset fără lacrimi, urinări rare și în cantitate mică.

La vârste mai mici de doi ani, copiii sunt mai sensibili decât te-ai aștepta. În plus, se poate dovedi dificil să comunici cu un micuț care se simte rău și care nu poate înțelege, deocamdată, argumentele logice pentru care insiști să accepte tratamentele recomandate. Pentru a evita o eventuală deteriorare severă a stării de sănătate și pentru a le permite medicilor să intervină rapid și eficient în vederea unei vindecări mai rapide, fii informat în legătură cu semnalele de alarmă la care trebuie să fii atent și în legătură cu modul în care să reacționezi corect în cazul unei urgențe medicale. 

Sursa foto: Shutterstock

(P) Material publicitar realizat în colaborare cu Regina Maria