Hristos a înviat! Așa se sărbătoresc Sfintele Paști

Învierea ne aduce lumina

În noaptea de sâmbătă spre duminică se comemorează Învierea şi toată lumea merge la biserică pentru a participa la slujba specifică şi pentru a lua lumină. Gospodinele aranjează din vreme, în funcţie de regiune, într-un coşuleţ, tot ce doresc să fie sfinţit din bucatele pregătite: păşti, ouă încondeiate, o bucăţică de slănină, brânză, unt, hrean, iarbă mare, usturoi, mac, odolean, sare, leuştean, tamâie, busuioc şi o lumânare. La sfârşitul slujbei, în zori, preotul împarte sfintele paşti, adică pâine sfinţită, stropită cu vin şi aghiazmă. La întoarcerea acasă, credincioşii gustă mai întâi ouă şi pască sfinţite. În prima zi de Paşti există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru că semnificã primenirea trupului şi a sufletului. Masa din această zi este un prilej de reunire a familiei, de la ospăţ neputând lipsi ouăle roşii, caşul de oaie, salata cu ceapă verde şi ridichi, drobul şi friptura de miel, pasca umplută cu brânză, smântână sau, mai nou, cu ciocolată. Prin Învierea Domnului, poporul crede că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în Iad şi deschis ramâne până la Duminica Tomei. Se mai spune că cine moare în ziua de Paşti, acela merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut în viaţă.

Lumea crede în superstiții și de Sfintele Paști

După cum bine ştim, în noaptea de Înviere, fiecare credincios va aprinde o lumânare din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul biruinţei vieţii asupra morţii şi se păstrează din an în an, ba chiar şi câte 7 ani. Când satul e ameninţat de grindină, ţărăncile aprind această lumânare împreuna cu tămâia, ca să întoarcă piatra. Se spune că, la revenirea acasă, după Înviere, mai întâi trebuie să pui mâna pe clanţa uşii sau pe orice bucată de fier rece, zicând: “Cum nu năduşeşte fierul rece, aşa să nu năduşească mâinile mele tot anul la lucru”. Toţi cei ce se află departe de casă în ziua de Paşti trebuie să mănânce, în loc de anafură, muguri de salcie sau de măr. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se spală pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi un ban, să fie sănătoşi şi rumeni precum oul de Paşti, curaţi şi bogaţi. Când vin de la biserică, flăcăii şi fetele trebuie să se uite în fântână, ca sa fie frumoşi şi doriţi ca apa. La masă, e bine să mănânci întâi peşte sau pasăre, ca să fii uşor şi vioi tot anul. În a doua zi de Paşti, în Transilvania, se mai păstrează obiceiul udatului. Feciorii stropesc cu apă sau cu parfum persoanele ieşite în cale, în special fetele.

Sursa foto: Flickr.com