Moş Nicolae cadorisește toată lumea

Moş Nicolae este moșul cu barbă albă, din care începe să ningă atunci când o scutură. Are grijă ca fiecare membru al familiei să primească un cadou, fie el cât de mic, dar nu uită niciodată vestitele vărguţe, aşa-numite “Sân Nicolae de după icoană”, menite să-i cuminţească pe cei neascultători, ca semn al severităţii ce trebuie să vegheze orice răsplată. Îmbinând dărnicia cu asprimea, Moş Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinţi moderni, aşteptat deopotrivă de părinţi şi copii.

Moș Nicolae aduce daruri pe furiş

Obiceiul împărţirii darurilor pe furiş, noaptea, e foarte vechi. Și nu este întâlnit numai la români. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. Ritualul vine din Scandinavia, de la zeul viking Odin. Acesta călătorea prin toată lumea, iarna, călare pe un cal cu opt picioare. Le oferea cadouri celor buni şi îi pedepsea pe cei răi.

Se mai spune că Sfântul Nicolae, ajuns cardinal, a ajutat trei fete sărace. Părinţii nu aveau bani de zestre pentru a le putea căsători. A dorit ca nimeni să nu afle despre gestul lui. S-a suit pe acoperişul casei, trei nopţi la rând, de unde a aruncat pe coş trei monede de aur. Acestea au alunecat în şosetele fetelor, agățate la uscat, lângă sobă. În ultima noapte, a fost descoperit de tatăl fetelor, care nu a păstrat secretul şi a dezvăluit tuturor cu câtă generozitate le-a dăruit acesta banii, reuşind astfel să-şi mărite odraslele.

Cum să ne bucurăm

În folclorul românesc, pe lângă lustruitul ghetuțelor și așteptatul darurilor dulci, această zi e prilej de făcut vrăji, farmece şi pronosticuri meteorologice, se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se încearcă și previzionarea rodului livezilor. La creştinii din Ghana, moşul cu daruri vine din junglă, în timp ce în Hawaii el coboară din barcă. În districtul german Berchtesgaden, 12 tineri îmbrăcaţi în paie, cu măşti ce reprezintă animale, dansează în urma lui Nicolae, sunând din talăngi.

După ce oferă daruri, tinerii dau gazdele afară, prefăcându-se ca le bat, ca o pedeapsă simbolică pentru eventualele rele săvârşite. În Danemarca, Moșul e purtat de reni, iar copiii îi pregătesc lapte sau budincă de orez, în speranţa că după ce vor mânca din ele, elfii sătui le vor lăsa daruri. Polonezii cred că darurile vin de la stele, iar ungurii spun că îngerii le aduc. În Siria, cadourile vin cu o cămilă tânără, pe 6 ianuarie. Copiii italieni primesc vizita vrăjitoarei La Befana, despre care se crede că a refuzat să-i conducă pe înţelepţi la Bethleem.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și:Vine Moș Nicolae! Copilul tău ce primește: nuielușă sau cizmulițe pline?