Târnosirea este Botezul

O construcție menită să fie biserică nu are valoare până în momentul târnosirii. Așa se numește ritualul de sfințirei, unul plin de simboluri. În primul rând, slujba în sine trebuie ținută afară, căci niciun credincios nu poate primi binecuvântarea divină în lăcașul lui Hristos decât numai după ce peste acesta s-a coborât Duhul Sfânt prin ritualul de târnosire. După cum spunea renumitul părinte Stăniloae, sfințirea bisericii repre­zintă coborârea Duhului cel Sfânt al lui Hristos peste Apostoli, în foișorul de sus, care devine primul locaș bisericesc și este o extindere a acestei coborâri în locașul bisericesc ce se sfințește. Masa care va servi mai târziu drept altar trebuie lipită pe stâlpi de piatră cu un amestec din ceară și sacâz, după o rețetă știută doar de fețele bisericești. Apoi se spală Sfânta Masă cu apă, la fel cum și Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului, respectându-se astfel Taina Botezului. Urmează spălarea mesei cu vin și apă de trandafiri, simbolizând spălarea trupului Mântuitorului după moarte. Ulterior, are loc ritualul mirungerii Sfintei Mese, cu mir ales. Se pun apoi patru bucăți de pânză peste colțurile mesei, înfățișând icoanele celor patru evangheliști. La final, Sfânta Masă este înveșmântată în acoperământul care înfățișează giulgiul cu care a fost acoperit Iisus, iar deasupra se pune o pânză albă, reprezentând slava și lumina Lui. Peste pânză se așază Sfântul Antimis, în care sea flă neapărat moaștele unui mucenic, peste care se pun Sfânta Evanghelie și crucea. Urmează mirungerea întregii biserici și momentul în care preotul rupe din veșmintele purtate la slujbă și le împarte credincioșilor.

Credință sau superstiție?

Majoritatea credincioșilor nici nu știu prea bine în ce constă ritualul sfințirii unei biserici. Mulți știu că, dacă vrei să te mântuiești de toate păcatele, trebuie să treci de 3 ori prin Altar, într-un an. Nimic mai păgân în asta. Femeia n-are voie să intre acolo decât numai cu astfel de prilej și nici bărbaţii nu au voie decât numai cu permisiunea preotului. Iar mântuirea vine numai prin credință și nu prin numărul de altare vizitate. Târnoseala este o bucățică de pânză care li se împarte credincioșilor veniți la slujba de sfințire. Lumea se bate pentru ea, folosind-o ca pe un panaceu universal, afumând cu ea casa, neapărat numai miercurea și vinerea, după ce țin post. Ba chiar și inhalează unii fumul crezând că se vindecă de boli, neștiind că, de fapt, abia astfel se pot îmbolnăvi cu adevărat. Preoții spun că târnoseala se păstrează ca pe o amintire sfântă a prezenței la eveniment.

Sursa foto: Flickr.com