Binecuvântează-te la Izvorul Tămăduirii!

În popor i se mai spune și Boboteaza mică, dat fiind că, în ziua celebrării Izvorului Tămăduirii, apa capătă puteri vindecătoare, binecuvântează și capătă har de agheazmă. În această zi, în biserici, la fântâni sau la izvoare, se oficiază slujba de sfinţire a apei sau Agheasma Mică, pe care oamenii o beau dimineaţa, pe nemâncate, pentru întărire trupească şi sufletească. În unele regiuni ale țării, preoţii fac şi botezarea caselor credincioşilor cu apă sfinţită.

Ce semnifică Izvorul Tămăduirii

Este vorba despre Izvorul dătător de viaţă al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prin care s-a săvârșit începutul mântuirii noastre. La acest praznic, Maica Domnului este înfăţişată ca izvor de tămăduire sufletească şi trupească, izvor de daruri, de fapte minunate. Totul a pornit de la un fapt real, petrecut în urmă cu peste 1500 de ani, pe vremea împăratului bizantin Leon cel Mare. Se spune că, pe când nu era încă împărat, credincios fiind, Leon a întâlnit un orb. În dorința de a-i călăuzi drumul, Leon l-a luat de mână și, discutând despre puterea credinței, s-au rătăcit printr-o pădure. Bătrânul orb știa că în pădurile din regiune existau locuri binecuvântate, lacuri și izvoare ocrotite de Maica Domnului. Însetat, l-a rugat pe Leon să-i dea niște apă, însă niciun izvor nu era în apropiere. Atunci, de undeva de sus, s-a auzit o voce, care l-a îndemnat pe Leon să se afunde mai mult în pădure, că va găsi apă, cu care să-i potolească setea orbului și să-i stropească ochii, pentru a vedea miracolul credinței. Minunea s-a întâmplat, bătrânul și-a recăpătat vederea și i-a prezis lui Leon că va ajunge împărat. De atunci, locul a căpătat renumele de Izvor al Tămăduirii, fântâna dătătoare de sănătate. În cinstea acelui moment unic și a Sfintei Fecioare, Leon a ridicat o biserică. Iar minunile au tot curs de atunci. La noi în țară, Mânăstirea Sâmbăta de Sus poartă hramul Izvorului Tămăduirii, una dintre cele mai mari sărbători creştine ale Ardealului. Se spune că pe locul mânăstirii de azi ar fi fost mai întâi un izvor binecuvîntat, făcător de minuni. Și la Mânăstirea Dervent, în județul Constanța, există un astfel de izvor. Se spune că însuși Sfântul Apostol Andrei ar fi făcut ca el să izvorască, o singură dată în an, la sărbătoarea în discuție, apa lui fiind dulce, pură, sfântă.

Obiceiurile se păstrează

Unul dintre ritualurile respectate încă în unele părți ale țării este Fântâniţa. Obiceiul constă în căutarea izvoarelor de apă, construcția și curățarea fântânilor, crezându-se că astfel acestea nu vor seca niciodată și vor fi mereu bune. Credincioșii merg la mormintele apropiaților stinși din viață, dau de pomană, îngrijesc locurile de veci și le stropesc cu agheazmă.

Sursa foto: Libertatea