Cozonacul secuiesc. Cum se face și ce istorie ascunde kurtos kalacs

Am urmărit pas cu pas cum se face cozonacul secuiesc, desertul meu preferat când îmi petrec vacanțele prin Transilvania.

Nu ratez niciun târg și niciun chioșc de unde pot să îmi cumpăr un kurtos aromat, cu o coajă dulce și crocantă, acoperită din belșug cu miez de nucă.

Iar la Castelul Mikes din Zabala, din județul Covasna, am avut ocazia să urmăresc pas cu pas cum se face celebrul cozonac secuiesc și să aflu câteva lucruri despre acest dulce inedit. de altfel, aici este locul unde a fost prima dată scrisă rețeta acestui colac dulce, de către contesa Maria Mikes.

Câteva trucuri pentru aluatul de kurtos

Se știe că trebuie să fie un aluat pufos, ca cel de cozonac. Așadar, iată și rețeta, alături de mici trucuri folosite de gospodinele din Covasna pentru a da mai multă savoare cozonacului secuiesc.

• 600 gr făină albă pentru cozonaci
• 30 gr drojdie proaspătă
• 250 ml lapte călduț
• 50 gr unt topit
• 50 ml de ulei
• 2 ouă + 2 gălbenușuri
• 3 linguri mari de zahăr
• Vanilie
• Un praf de sare  

Aluatul de la cozonacul secuiesc iese bun și parfumat dacă se adaugă coaja rasă de la o lămâie

Aluatul trebuie să iasă elastic și fin și să nu se lipească de mâini

Se pune într-un vas uns cu unt să dospească până își dublează volumul

După ce a crescut bine și este pufos, se desprind bucăți cât o pită de mari și se rulează cu palmele unse cu ulei o fâșie lungă și groasă cam de două degete.

Fâșia aceasta de aluat, la un kurtos tradițional, are aproximativ 3,5 m lungime. Ea se înfășoară pe suportul din lemn și se aplatizează ușor pe blatul de lucru, să se lipească fâșiile între ele.

Se unge cu un amestec de gălbenușuri și ulei și se presară din belșug cu zahăr.

Suportul se pune pe grătar și se rotește continuu să nu se ardă doar pe o singură parte.

Cozonacul secuiesc este gata în aproximativ 8 – 10 minute, când fâșiile de aluat arată bine rumenite, pufoase și se desprind ușor una de alta.

Ce nu știai despre cozonacul secuiesc

Numele de kurtos kalacs din limba maghiară înseamnă colac sub formă de burlan… așa cum arată și forma celebrului desert secuiesc.

Prima atestare a acestui cozonac glazurat datează din anii 1450, dar prima rețetă scrisă a rămas în istorie de la contesa Maria Mikes din Zabala, din anul 1784.

Nu există nicio rețetă de kurtos sărat. În mod tradițional, aluatul de pe vremuri era mai simplu și mai tare, dar tot cu zahăr și nucă era presărat.

Se pot face mini kurtosi care se pot umple cu cremă de brânză dulce sau de vanilie.

Cozonacul secuiesc se poate coace și pe sticle, în cuptorul clasic cu gaze, sticlele fiind poziționate în picioare. Merită încercat!

Kurtosul a devenit un desert foarte popular în ultimii 20 de ani pe la târguri și sărbători datorită gospodarilor din Covasna care și-au dezvoltat mici afaceri de familie cu produse tradiționale și l-au răspândit prin toată țara.

Metoda rapidă de coacere, la jar încins, este potrivită preparatelor rapide care se servesc la târguri și adunări populare, iar gustul aromat și glazura cu nucă au făcut din cozonacul secuiesc un desert îndrăgit de români din toate zonele țării.