Urmările vizionării îndelungi a emisionilor tv sunt devastatoare asupra creierului în formare al celor mici. „Televiziunea este un mediu total impropriu dezvoltării structurilor neuronale caracteristice unui creier normal”, spune Virgiliu Gheorghe, bioetician și autorul cărții „Efectele televiziunii asupra minții umane”, în care remarcă faptul că „vizionarea tv exculde posibilitatea cunoașterii prin atingerea și manipularea fizică a lucrurilor, pasivizează mintea și sărăcește imaginația creativă. [Astfel], copiii se obișnuiesc (…) să nu mai dorească să înțeleagă lumea care-i înconjoară, se mulțumesc doar cu senzațiile.”

Efectele televizorului: structura și funcțiile creierului alterate

Cercetătorii citați în cartea lui Virgiliu Gheorghe au ajuns la concluzia că generațiile crescute în fața micilor ecrane au structura și funcțiile creierului alterate. Răspund mai greu provocărilor de zi cu zi, atitudinea lor în fața vieții este una pasivă, se plictisesc foarte ușor și nu pot fi atenți timp îndelungat. Important este ca mai ales preșcolarii să interacționeze suficient cu mediul înconjurător și cu părinții. „Oamenii privați de stimulii necesari dezvoltării ariilor corticale răspunzătoare de vedere, de auz sau de vorbire în perioada optimă (până la cinci-șase ani), au arătat că aceștia nu mai pot dobândi abilitățile unui om normal, creierul nedezvoltându-și la timp structurile corespunzătoare”, scrie specialistul. Vizionarea emisiunilor tv sau jocul la calculator nu îi ajută să-și formeze limbajul și gândirea. Nu ar trebui complet interzise, dar nu te gândi că dacă îl lași câteva ore în fața ecranului va învăța ceva. S-a făcut un studiu pe copii care urmăreau „Sesame Street” (emisiune educativă americană) și s-a remarcat că aceștia găseau cititul plictisitor și vocabularul lor era mai sărac, comparativ cu copiii care nu se uitaseră la tv.

Iubire părintească în loc de televizor

Ce ar fi de făcut? „Orice copil dorește prezeța părintelui așa că, dacă petreci timp de calitate cu el, nu va mai simți nevoia să stea la televizor sau la computer ori va face asta într-o mai mică măsură”, remarcă psihoterapeutul Lavinia Țânculescu. În caz contrar, își va căuta surogate pentru dragostea de care are nevoie și produsele mass-media sunt printre cele mai la îndemână. Ar fi bine să îl stimulezi cu activități interesante care îți fac plăcere și ție. De exemplu, fetelor și poate chiar băieților ar putea să le placă să învețe să facă o prăjitură. Poate fiica ta ar vrea să învețe să tricoteze. Sau băiatul este interesat și de cum funcționează un computer, nu își dorește doar să fie utilizator. Poate soțul tău sau altcineva din familie ar putea să îi arate asta. Ieșiți pe cât posibil în natură. Plimbați-vă, alergați, practicați un sport. Dacă nu se depășește măsura, poate sta și la televizor. Care este aceasta? „Nu există rețete și un timp ideal, dar să ținem cont să nu se facă abuz. Nu e nevoie să îi interzici televizorul și calculatorul, dar timpul petrecut în fața lor trebuie, cu siguranță, limitat”, concluzionează psihoterapeutul.

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu@thewings.ro

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu @thewings.ro

Mai puțină creativitate

„Prin postarea lui în fața ecranului timp de mai multe ore pe zi, copilului îi este confiscată posibilitatea de a crea pentru și din sine imagini proprii, pentru că, având propus un model, un tipar ce poartă aprenta creatorului jocului, acesta se impune cu prioritate. Resursele interioare nu sunt stimulate să fie căutate, descoperite și puse în valoare, iar în acest fel, copilului îi este amputată ocazia de a se manifesta creativ. Părintelui îi este, poate, comod, într-un anumit moment, să își cumpere timp, oferind tableta la schimb copilului. Părintele nu știe, însă, că prețul la care procură tăcerea copilului este mult mai mare: incapacitatea de a se descurca singur, irascibilitate, singurătate, lipsă de empatie, toate acestea, manifestându-se ulterior în viața copilului. Și neputință. Neputința de a rezista fără obiectul acestei plăceri și liniștiri aparente care, ușor, se va transforma în obiect al unei dependențe greu de depășit.”

Photo credit: donnierayjones / Foter / CC BY