Ouăle roșii încondeiate au puteri miraculoase, dacă se vopsesc în Joia Mare

Ouăle roșii încondeiate vindecă

Ouăle roşii încondeiate de Paşti sunt nelipsite de pe masa unui bun creştin. La români, obiceiul pregătirii ouălor are semnificaţii deosebite, ajungând chiar la rangul de artă pe alocuri. Dar de ce ouă roşii? Legendele creştine leagă simbolul ouălor roşii de patimile lui Isus, răstignirea şi învierea reprezentând reînvierea naturii primăvara şi reluarea ciclurilor vieţii. Oul, el însuşi purtător de viaţă, este simbolul regenerării, al purificării şi al veşniciei. Se spune că, atunci când Isus a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roşii.

O altă legendă povesteşte că Sfânta Maria, venind să-şi vadă Fiul răstignit, i-a adus ouă, care s-au colorat cu sângele scurs din rănile Sale, sub cruce. În tradiţia populară românească, ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sunt benefice în diverse situaţii casnice. O credinţă din Bucovina afirmă chiar ca oul roşu este apărător de diavol. Una dintre cele mai vechi mărturii privind ouăle colorate la români este a secretarului florentin al lui Constantin Brâncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a ouălor vopsite de la Curtea domnitorului muntean.

Adevărată artă

Dacă în vechime ouăle erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele chimice. Culorile vegetale erau preparate după reţete străvechi, transmise din generaţie în generaţie, cu o mare varietate de procedee şi tehnici. Plantele, în funcţie de momentul când erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă variată de nuanţe. Extrem de diversificate şi ingenioase sunt materialele şi instrumentele folosite la decorarea ouălor.

În unele regiuni sunt folosite ouă fierte, în altele cele golite de conţinut, iar decoraţiunile se fac cu vopsele în relief (Vrancea, Putna Sucevei), împodobite cu mărgele (Bucovina), din lemn (zona Neamţ), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic. La români, ouăle nu se vopsesc doar în roşu, ci în mai multe culori, peste care se adaugă desene simbolice, motive geometrice sau reprezentând plante şi animale. Bucovina este recunoscută pentru tradiţia păstrată şi în zilele noastre de a “încondeia” sau “închistri” ouă, armonia culorilor, delicateţea modelelor şi măiestria execuţiei transformând acest meşteşug în artă.

De ce ciocnim ouăle?

Ciocnitul ouălor are și el rostul lui. Pe masa de Paşti, ouăle simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, care s-a deschis la învierea sa din morţi. De aceea, când sparg ouăle prin ciocnire, dar şi când se salută, creştinii îşi spun: „Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”. Ouăle se ciocnesc în toate cele trei zile ale sărbătorii, după un anumit ritual: persoana mai în vârstă din casă, de obicei bărbatul, ciocneşte capul oului de capul oului ţinut în mână de un comesean, în timp ce rosteşte: “Hristos a înviat!”. Există şi credinţa că cei care ciocnesc ouă de Paşti se vor întâlni pe lumea cealaltă.

Ce simbolizează culorile

Roşu = simbol al sângelui, soarelui, focului purificator, dragostei şi bucuriei de viaţă.
Negru = absolutism, statornicie, eternitate.
Galben = lumină, tinereţe, fericire, recoltă, ospitalitate.
Verde = reînnoirea naturii, prospeţime, rodnicie, speranţă.
Albastru = cer, sănătate, vitalitate.
Violet = stăpânire de sine, răbdare, încrederea în dreptate.

Desenele vorbesc

Ornamentele de pe ouăle roșii încondeiate sunt foarte variate, cuprinzând atât simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, cât şi religioase. Se pot însă deosebi şi semnificaţii după cum urmează:

linia dreaptă verticală = viaţa
linia dreaptă orizontală = moartea
linia dublă dreaptă = eternitatea
linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea
linia uşor ondulată = apa, purificarea
spirala = timpul, eternitatea
dubla spirală = legatura dintre viaţă şi moarte.

Sursa foto: 123rf.com