Sfânta Sărbătoare a Învierii este poate cea mai importantă în calendarul creștin. Sfintele Paști reprezintă un moment religios de prim rang, însă oamenii i-au adăugat conotații diverse, împletind ritualuri și credințe străvechi.

Tradiții sau superstiții de Paști?

Lăsând la o parte toate semnificațiile religioase ale marii sărbători creștine, mulți dintre oameni merg la biserică, mai ales în noaptea de Înviere, doar pentru că sunt superstițioși. Trecerea pe sub Sfântul Aer, în Vinerea Mare, este obligatorie. Dacă vrei să nu te mai doară spatele și să ai parte de belșug. Lumânarea de Înviere este simbolul biruinţei vieţii asupra morţii. Și se păstrează din an în an, ba chiar şi câte 7 ani.

Când grindina amenință sau omul e la ananghie, aprinde această lumânare și tămâie, pentru a scăpa de rele. Unii spun că, dacă-ți pui o doință la miezul nopții, aceasta se va împlini. În dimineaţa primei zile de Paşti, să te speli pe faţă cu apă dintr-un vas în care ai pus dinainte un ou roşu şi un ban, să fii sănătoasă și bogată. Când vin de la biserică, băieții şi fetele trebuie să se uite în fântână, ca sa fie frumoşi şi doriţi ca apa. În prima zi de Paşti e obligatoriu să ai haine noi. Se mai spune că cine moare de Paşti merge în Rai, oricâte păcate ar fi făcut.

Ouăle au rolul lor

E bine ca fetele să aibă un ou roșu în sân la slujba de Înviere, ca să fie frumoase și să aibă pețitori. Se spune că cei ce ciocnesc ouă de Paști se revăd pe lumea cealaltă. Cojile ouălor sfinţite se păstrează, pentru a afuma cu ele bolnavii, deochiaţii, pe cei speriaţi. Cei ce nu sunt acasă de Paști trebuie să mănânce muguri de salcie sau de măr, în loc de anafură. Oasele de miel de la masa de Paști trebuie îngropate sub un măr, nicidecum date la câini sau aruncate. Ca să nu transpiri prea mult tot anul, cum ajungi acasă de la biserică, trebuie să pui mâna pe clanță sau pe o bucată de fier.

Sursa foto: wikipedia.org