Sărbătoarea Înălțării Domnului reprezintă garanția înălțării noastre, a credincioșilor. Potrivit cărților sfinte, Domnul nostru Iisus Hristos a zis: „Iar Eu, când Mă voi înalța de pe pământ, îi voi trage pe toți la Mine”. Prin urmare, orice credincios este încredințat că nu numai spiritul său va fi înălțat, ci și trupul. Prin Înălțarea Sa la cer, Fiul lui Dumnezeu întrupat s-a aşezat de-a dreapta Tatălui, continuându-şi lucrarea pământească prin Sfântul Duh.

Asta ne e menirea

După scrierile religioase, ruta vieții noastre ca ființe umane pe pământ începe prin Jertfă și se termină cu Înălțarea. Prin Înălţarea Sa, cu 10 zile înaintea Pogorârii Sfântului Duh, Iisus Hristos face ca spiritul credinţei creştine să se înalţe odată cu El. În vremuri apuse, în Orient, Înălțarea Domnului era prăznuită în a cincea zi după Înviere, în paralel cu Rusaliile. Pe de altă parte, la Ierusalim, sărbătoarea se ţinea în Biserica Naşterii din Bethleem, în aceeaşi zi cu Pogorârea Sfântului Duh. Abia spre sfârșitul secolului al IV-lea a avut loc marcarea acestei sărbători în sine. Iar momentul Înălţării și-a căpătat însemnătatea și recunoașterea cuvenite abia odată cu ridicarea bisericii de pe Muntele Măslinilor (Eleon), de către Sfânta Elena. Acolo, sărbătoarea era prăznuită în mod deosebit, cu mare fast.

De la lume adunate

Lăsând la o parte semnificațiile și tradițiile bisericești, în popor se respectă cu sfințenie obiceiuri din moși-strămoși. Superstiţioşii nu dau nimic și în special sare și foc din casă în această zi, căci cred că vor avea parte de pagubă, ceartă şi de inimă rea. Nu se seamănă culturile, căci nu vor da rod. Lumea se încinge la brâu cu frunze de nuc, ca și Iisus, ca să nu aibă dureri de șale, și bat vitele cu leuştean, ca să se îngraşe. În unele zone ale țării, încă se mai păstrează tradiţia Moşilor de Ispas. Acum se dă de pomană pentru morţi, se împodobesc mormintele şi casele cu ramuri de paltin, iar ferestrele cu leuştean. Este ultima zi din an în care se mai vopsescc şi se împart ouă roşii și se mai coc păști. Salutul credincioșilor este „Hristos S-a înălţat!”, iar răspunsul „Adevărat S-a înălţat!”. O altă credinţă populară spune că cel ce moare de Înălţare ajunge direct în Rai.

Constantin și Elena îți apără familia

Întâmplător sau nu, în acest an, Sfânta Sărbătoare a Înălțării Domnului coincide cu cea a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, mamă și fiu, „cei întocmai cu apostolii”, modele de urmat pentru întreaga creștinătate, protectorii familiei și ai căsniciei.

Sf.ConstantinSiElena

Sursa foto: Flickr.com

Legendă sau superstiție, spune-i cum vrei, dar în credința populară există temerea că orice căsătorie începută în luna lui Florar e sortită eșecului. Și asta în ciuda faptului că, tocmai această lună este patronată de înșiși protectorii căsniciilor și ai familiei în credința creștină, Sfinții Constantin și Elena. Ba chiar unii dintre preoți recomandă data de 21 mai pentru cununie, aceasta fiind considerată cea mai potrivită pentru un asemenea eveniment. Părticele din moaştele Sfinţilor Constantin și Elena se află și la Catedrala Patriarhiei, din București.

Să crezi în Sfânta Cruce

Simbolul creștinătății a făcut ca însuși Constantin cel Mare să se lase convins să devină adept al acestei credințe, arătându-i-se în vis, de către însuși Iisus Hristos. Iar mama sa, Elena, a pornit în căutarea locurilor sfinte, către Ierusalim. Pe locul Sfântului Mormânt, după ce a descoperit și lemnul Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul, Elena a ctitorit biserica Sfântului Mormânt. Apoi a contribuit la înălțarea bisericilor din Betleem, Nazaret şi a altor sfinte locaşuri.

Sursa foto: wikimedia.org