Coroana de spini purtată de Iisus. Ce spune istoria despre existența ei!

Oamenii de rând care îl urmau și credeau în propovăduirile sale îi spuneau deja Împăratul iudeilor. Iar cei care l-au răstignit i-au făcut o coroana de spini să îi însângereze fruntea.

Oamenii știau că Iisus venise printre oameni să deschidă porțile unei noi împărății, veșnice și drepte, pentru cei care duceau o viață nedreaptă, cu multă sărăcie, cu multe necazuri și umilințe.

Iisus le promitea Raiul, așa cum îl știau ei din vorbele bătrânilor, din vechile credințe și mai ales din învățăturile pe care le păstraseră din vremea lui Moise.

Pentru evreii care au îmbrățișat treptat religia creștină, Iisus era Mântuitorul, Izbăvitorul, Mesia promisă de propovăduitorii credinței cu sute de ani înaintea Lui.

Batjocura romanilor care i-au pus coroana pe cap nu și-a atins scopul. Nicio umilință îndurată pe pământ nu avea să știrbească slava Lui și tot binele pe care îl adusese Iisus pe lume.

Un simbol al iconografiei creștine

Multe icoane cu Hristos răstignit arată totodată și coroana Lui de spini. În icoanele ortodoxe, coroana e adesea făcută din mărăcini care cresc pe marginea drumului. În icoanele catolice, mult mai plastice, coroana e făcută din ramuri de trandafiri cu flori roșii, așa cum era fruntea lui însângerată.

Coroana de spini este menționată în Evanghelii, în mărturiile apostolilor care au vorbit despre Răstignirea și Învierea lui Iisus. După aceea, timp de 400 de ani, ea lipsește cu desăvârșire din orice scriere religioasă.

În analele bisericii catolice, cea mai veche mențiune, în afară de cele din Biblie, apare în anul 409, când Sf. Paul din Nola vorbește despre venerarea acestui obiect de cult. Ea devenise deja un simbol al patimilor îndurate de Hristos și chiar din acele vremuri, orice reprezentare a coroanei însângerate era strâns legată de martiriul lui Iisus.

Coroana de spini, o istorie neguroasă și obiect de profit

Cercetătorii au încercat să meargă pe firul istoriei, dar nimeni nu mai poate reconstitui ce s-a întâmplat cu această coroană imediat după Răstignire. Dacă a rămas sau nu în mormântul în care a fost depus trupul lui Iisus, dacă i-a fost luată de pe frunte înainte să fie pregătit de înmormântare… nu se poate știi.

Cert este că Împărăteasa Elena a încercat să găsească toate urmele, rămășițele și relicvele legate de viața și patimile lui Iisus. Astfel că o coroană primitivă din crengi spinoase a ajuns cumva la Constantinopole, în mâinile împăraților care au urcat pe tronul Bizanțului după Constantin.

La 1238, Împăratul Baldovin al II-lea vinde coroana unor bancheri din Veneția, aflându-se în mare criză de bani, iar din Veneția aceasta ajunge la regele Ludovic al IX-lea al Franței. Acesta din urmă, un creștin devotat, care avea să fie sanctificat ulterior, și-a scos propria coroană de pe cap, și-a scos roba și însemnele regești și a mers desculț în fața convoiului care ducea prețioasă coroană de spini la Capela regală din Paris.

Aceasta a fost prima relicvă din ziua patimilor pe care a adus-o Ludovic în Franța, el urmând să colecționeze ulterior și alte relicve din ziua răstignirii.

Relicvele din Franța

Multe obiecte presupuse a fi din perioada lui Iisus și multe relicve sfinte au fost prădate în vremurile tulburi ale Revoluției franceze. Napoleon a fost cel care a salvat coroana de spini și a depus-o la Biblioteca Națională, pentru a fi păstrată în cele mai bune condiții.

În 1806, ea s-a întors în proprietatea bisericii și a fost depusă la Catedrala Notre Dame din Paris, dar își pierduse deja toți spinii. Dăruiți sau jefuiți, niciun spin nu se mai află pe coroana împletită din crengi uscate pe care o dețin francezii și despre care pot jura cu mâna pe inimă că a fost coroana lui Iisus.

Francezii au legat crengile fragile cu o sârmă din aur care reprezintă spinii pierduți. Alături de coroană, la Paris mai există o bucată din Sfânta Cruce și un cui al Răstignirii.

foto: coroana de spini presupusă a fi fost purtată de Iisus în ziua Răstignirii, Paris, Franța