Ierusalim. Ce trebuie să vizitezi și să nu ratezi

Iar fascinaţia pe care Oraşul Sfânt a exercitat-o de-a lungul vremii, mai presus de orice imaginaţie, o poţi percepe aici cu intensitatea misticismului cu care acest pământ este impregnată, prin întâlnirea celor trei mari religii monoteiste: dincolo de Zidul Plângerii, panorama Moscheelor; lângă Cartierul Arab, Sfântul Mormânt care, pe lângă semnficaţia sa intrinsecă, este o operă arhitecturală monumentală.

Biserica Sfântului Mormânt, comoara din Ierusalim

La Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, ridicată pe locul unde se spune că ar fi fost crucificat şi apoi înmormântat Iisus, slujeşte o mare varietate de preoţi creştini: greci, ruşi, catolici şi armeni.

Şi nu este creştin care să nu îşi dorească să intre, să se roage şi să atingă lespedea sub care se spune că a fost înmormântat Iisus.

Acesta este şi motivul pentru care, încă de la primele ore ale dimineţii, de când se deschide biserica, în dreptul Mormântului Sfânt se formează o coadă la care poţi aştepta şi trei ore.

Vrei un sfat bun de urmat? Vizitează Biserica Sfântului Mormânt după ora 18.30, când numărul de vizitatori este mult mai mic. Vei parcurge coada în timp record şi te vei putea reculege mai mult în faţa mormântului lui Iisus.

Drumul Crucii, pe urmele Mântuitorului, în Ierusalim

Drumul străbătut de Iisus cu crucea în spate, cunoscut sub numele de Drumul Crucii – Via Dolorosa, pornește de la ruinele fostei cetăți romane Antonia și continuă până pe Golgota, la Biserica Sfântului Mormânt și e împărțit în 14 popasuri care marchează un eveniment anume.

Primele 9 opriri au loc în diferite puncte ale orașului, iar ultimele 5 opriri au loc în interiorul Bisericii Sfântului Mormânt din Iersusalim.

Fiecare dintre cele 14 opriri este marcată cu o plăcuță, care, din păcate nu e întotdeauna ușor de observant, căci drumul este în mare parte mărginit de mici magazine și tarabe ce-și expun marfa într-un mod nu tocmai ordonat.

 

Zidul Plângerii, locul care îndeplinește dorințe

Zidul Plângerii e ceea ce a rămas din vechiul Sanctuar, distrus de babilonieni în 587 î.Hr. Reconstruit în 515 î.Hr., a fost apoi distrus de romanii sub Titus în anul 70 d.Hr.

Aici, bărbaţii, de-o parte, şi femeile, pe cealaltă parte a Peretelui, veniţi din întreaga lume, se roagă și lasă mesajele lor pentru Domnul, pe bucăți de hârtie ascunse în crăpăturile existente între pietre.

Şi sunt atât de multe mesaje, încât unele dintre ele cad pe pământ, urmând ulterior să fie îngropate. Motivul? Este interzis să fie aruncate, pentru că ar putea  purta scris pe ele numele lui Dumnezeu.

Muntele Măslinilor, locul din Ierusalim ocrotit de Dumnezeu

Poate că niciun loc din Israel nu este atât de bogat pentru creștini precum Muntele Măslinilor. Pelerinii vin aici să se închine și la Mormântul Maicii Domnului, adăpostit într-un lăcaș îngrijit de Biserica Ortodoxă Greacă.

Tot aici se găsesc Capela Sfinților Iosif și Ana precum și icoana făcătoare de minuni Ierusalemita. În apropierea acestei biserici, începe o grotă lungă de 17 metri, marcată printr-o capelă, unde se spune că Iuda s-ar fi întâlnit cu soldații romani și l-a trădat pe Iisus pentru 30 de arginți.

Nu departe de aceste locuri se mai află Biserica Domnul a Plâns, ridicată pe locul în care Iisus a deplâns soarta Ierusalimului și distrugerea lui de către barbari. Spre vârful muntelui, se află Mănăstirea Sfintei Maria Magdalena, ridicată de țarul rus Alexandru al III-lea în cinstea mamei sale, Maria Alexandra.

Muntele Măslinilor din Ierusalim a fost din vremurile cele mai vechi un reper important pentru liderii comunităților evreiești. În Vechiul Testament i se spunea Muntele Elionului și era văzut drept un loc ocrotit de Dumnezeu. Aici își găsește refugiul regele David când fuge din calea lui Absalom, propriul său fiu care încerca să îi fure viața și puterea.

Și tot pe aceste înălțimi a văzut proorocul Ezechiel carul de lumină, tras de patru ființe fantastice care aducea pe pământ cuvântul și vrerea lui Dumnezeu. El a primit atunci darul propovăduirii și misiunea de a-i întoarce pe evrei la adevărata credință.

Grădina Ghetsimani și cele 4 biserici

În această grădină, foarte aproape de pârâul Cedrilor, era locul de popas cel mai drag lui Hristos. De câte ori mergea sau ieșea din cetatea Ierusalimului, aici găsea liniște și odihnă pentru rugă.

Astăzi, grădina găzduiește patru lăcașuri de rugăciune, iar cea mai mare parte a ei aparține Bisericii Ortodoxe. În partea de sud, se ridică robustă și înaltă Biserica Agoniei sau Biserica Tuturor Națiunilor.

Ea a fost construită în amintirea ultimelor ceasuri pe care Iisus le-a petrecut liber, printre ucenicii săi, înainte de a fi capturat de soldații romani.

Pe arcada bisericii, la exterior, un mozaic impresionant îl înfățișează pe Iisus rugându-se, în ultimele sale clipe de liniște. În mijlocul bisericii, se află Piatra Rugăciunii, o stâncă albă și lustruită de vreme, pe care a îngenunchiat Iisus în ultima noapte și a plâns cu lacrimi de sânge soarta celor mulți și amărâți.

Locul Înălțării la Ceruri

Multe momente importante din ultima parte a vieții Sale s-au petrecut pe Muntele Măslinilor și tot aici avea să se afle Iisus în clipa în care Dumnezeu l-a chemat la ceruri. O capelă rotundă din piatră consemnează locul acestui miracol.

Primul lăcaș a fost construit în anii 300, tot de formă rotundă, și adăpostea o piatră pe care se află imprimată urma unei tălpi. Legenda spune că, în momentul Înălțării, Iisus a călcat pe această piatră și talpa lui a rămas drept dovadă pentru martorii care au văzut minunea.

Primul lăcaș a fost distrus de persani, așa cum s-a întâmplat cu multe locuri sfinte din Israel, dar creștinii au avut grijă să refacă micuța capelă. Din anii 1600, însă, capela a fost transformată în moschee de către musulmani care îl venerează pe Iisus ca pe un profet.

Sabatul, ziua în care timpul se oprește în loc în Ierusalim

Ierusalimul e oraşul împărţit în patru cartiere: cel arab, cel armean, cel creștin și cel evreiesc, la fel cum este împărţit în Oraşul Vechi, situat în interiorul zidurilor, și Oraşul Modern, aflat în afara lor.

Însă în orice parte a oraşului te-ai afla, pentru a-i înţelege şi mai bine spiritul profund religios, ar trebui să-ţi petreci aici cel puţin un week-end. Ce are atât de special sfârşitul de săptămână?

Începând de vineri, de la ora 18.00, avioanele nu mai zboară, taxiurile şi mijloacele de transport în comun nu mai circulă, nu mai sunt magazine deschise, nici restaurante, pub-uri sau cafenele… Începe Sabatul şi, preţ de 24 de ore, totul se opreşte în loc.

Hotelurile mari din Ierusalim organizează cine tipice de Sabat există chiar şi lifturi de Sabat care opresc automat, fără a fi acţionate de om, din etaj în etaj. Dar ce este Sabatul? „Shabbat” înseamnă „oprire” și, bazându-se pe faptul că, în timpul Genezei, Dumnezeu s-a oprit o zi pentru a se odihni, israelienii îi urmează exemplul.

Aşadar, începând de vineri, de la apusul soarelui şi până sâmbătă, tot la apus, aici lumea se opreşte în loc, se odihneşte şi petrece alături de familie. Iar duminică dimineaţa, prima zi de muncă a săptămânii, Ierusalim prinde viaţă din nou.

Citește și: Primul dintre miracolele lui Iisus. Arheologii au descoperit dovezi!

Vezi şi Ierusalim – cele mai frumoase locuri de vizitat!

Descoperă şi obiective turistice din Istanbul, Salonic, Sevilla, Nisa, Monaco şi Insulele Canare!

Dacă vrei să îţi programezi din timp o călătorie sau o activitate, iata si ce zile libere sunt in 2024!