De ce se fac PARASTASELE POSTULUI

► De la Sfântul Teodor citire…

Prima sâmbătă în care se face parastas în Post e a lui Teodor, cunoscută și ca „Sâmbăta colivelor”. Este vorba despre Sfântul Mucenic Teodor Tiron, de la care s-a transmis obiceiul de a se face și împărți colivă. La un moment dat, împăratul Iulian Apostatul a poruncit să se stropească cu sângele animalelor sacrificate pentru idoli toate produsele din piaţa cetăţii, pentru a întina Postul Mare al creştinilor. Atunci, i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie Sfântul Teodor, care i-a spus să fiarbă grâu şi să împartă tuturor locuitorilor, ca să nu mai fie nevoiți să meargă la piață. Zis și făcut. Astfel, credincioșii au fost feriți de a pica în păcat, motiv pentru care s-a hotărât ca Sfântul Teodor să fie pomenit la finele primei săptămâni din Postul Mare.

PENTRU IERTARE…

Denumirea de „parastas” își are rădăcinile în limba greacă, unde „paristemi” se traduce prin a se alătura, a fi apropiat cu cineva. Iar Parastasul este slujba cu ajutorul căreia ne alăturăm, prin rugăciune, celor adormiți, cerându-i lui Dumnezeu iertarea păcatelor lor. Din ritual sunt nelipsite prescura, coliva îndulcită cu miere, colacii, vinul, tămâia, untdelemnul și lumânările. Este bine de știut că pomenirile nu se fac pentru fală, ci pentru sufletele celor dragi, motiv pentru care tot ce se dă de pomană trebuie împărțit la nevoiași, nu la prieteni, rude și cunoștințe. Potrivit scrierii Mărturisirea Credinţei Ortodoxe, „păcătoşii care s-au căit în clipa de pe urmă sunt scăpaţi din iad prin rugăciunile şi milosteniile celor vii”.