Caroline Walter a murit în anul 1867, la vârsta de numai 16 ani. Era o tânără frumoasă și delicată, cu tenul alb de porțelan și păr auriu. Avea numeroși admiratori, iar familia o iubea nespus. Împreună cu sora ei Selma, Caroline trăia în orașul german Freiburg, în casa bunicii sale. Părinții celor două surori muriseră și viața lor nu era prea ușoară. Cu toate acestea, cele două tinere au avut parte de o educație aleasă și erau apreciate în societatea bună a orașului. După ce sora ei s-a căsătorit, Caroline s-a mutat în casă nouă, pentru a locui împreună cu Selma și soțul ei. Dar la scurt timp după nunta surorii sale, Caroline s-a îmbolnăvit grav și a murit, fără ca medicii să își dea seama ce boală i-a răpit viața. A fost o tragedie fără margini în familia Walter, un adevărat blestem care i-a răpit Selmei părinții și apoi sora iubită. Îndurerată, tânăra femeie a ținut să facă un gest cu totul ieșit din comun în memoria Carolinei. Ea a cerut unui sculptor să realizeze statuia în mărime naturală a surorii sale, pe care a amplasat-o deasupra mormântului. Statuia este copia fidelă a fetei, întinsă pe patul din camera ei, ca și cum tocmai ar fi adormit după ce a citit o carte. Chipul din piatră a păstrat nealterată frumusețea și delicatețea ei.

Taina iubirii eterne, ocrotită de îngeri

Au trecut 148 de ani de la moartea Carolinei, iar monumentul ei funerar a devenit cel mai mare mister al orașului. În fiecare dimineață, fie că este iarnă și viscolește afară, fie că este cea mai călduroasă zi de vară, pe mormântul ei apare un buchet de flori proaspete. Cine îl pune acolo, nu se știe. În toți acești ani, nimeni nu a văzut persoana misterioasă, dar florile au apărut zi de zi, fără oprire. Multă vreme, cât a trăit, sora ei a crezut că este vorba de un admirator care a iubit-o în secret pe Caroline și care nu s-a consolat niciodată cu gândul că nu mai trăiește. Zvonurile din oraș spuneau, la vremea respectivă, că ar fi fost vorba chiar de unul dintre profesorii ei, un tânăr timid, care nu a avut curajul să își dezvăluie sentimentele. Cum anii au trecut și florile continuă să apară, nimeni nu mai crede că este vorba de o persoană în carne și oase. Poate că un spirit care păstrează dragostea neîntinată se întoarce în fiecare dimineață la mormântul fetei, să îi aducă flori pentru sufletul ei pierdut… Surprinzător, lângă mormântul ei, se află un monument vechi închipuind doi îngeri păzitori. Iubirea de care s-a bucurat Caroline în timpul vieții este ocrotită și după moartea ei, iar florile simbolizează frumusețea acestui sentiment etern.