Numărul 1 – Dumnezeu Unul

Divinitatea este una singură. Ființa Supremă nu putea fi decât una, spiritul primordial care a dat naștere lumii și care este atotputernic, indivizibil și infinit. Nu întâmplător, în Biblie, credincioșii sunt îndemnați să nu aibă alți dumnezei, decât unul, cel adevărat. 1 marchează începutul, originea, punctul de la care a pornit timpul și care a creat toate celelalte ființe. Pe de altă parte, unu reprezintă unitatea dintre Dumnezeu și Fiul Său, Iisus. Hristos este pomenit în Biblie drept Primul Născut între toate, El însuși referindu-se la El drept ”Primul” sau ”Cel Dintâi”. Creștinii, conform învățăturilor Bibliei, au o singură speranță, o singură credință, un singur botez, un singur Dumnezeu și un singur Mântuitor.

Numărul 3 – perfecțiune și ocrotire

Trei este numărul cu cele mai multe semnificații și cel mai des întâlnit în Biblie, unde paragrafele în care este pomenită Sfânta Treime sunt atât de frecvente. Dumnezeu a creat lumea după trei coordonate, spațiu, timp și materie, iar omul este și el guvernat de trei coordinate: trup, suflet și spirit. Datorită acestor semnificații, trei este considerat un număr protector, care ne ajută să vedem și să înțelegem lucrurile în profunzime, să captăm esența spirituală a învățăturilor pe care le primim. Tot trei este considerat numărul desăvârșirii, deoarece Sfânta Treime, Dumnezeu Tatăl, Iisus Fiul și Sfântul Duh, nu poate fi alterată, schimbată sau îmbunătățită. Nimic nu mai poate fi adăugat celor trei entități divine care ocrotesc lumea.

Isus a murit la 33 de ani și a înviat după trei zile. Iuda l-a vândut pentru 30 de arginți, numărul trei apărând iarăși legat de patimile și moartea Mântuitorului. În timpul vieții, dintre cei doisprezece apostoli, trei au fost apropiați de Marele Învățător și au fost alături de el în cele mai importante momente: Apostolul Ioan Evanghelistul, nepot al lui Iosif, Apostolul Andrei, cel dintâi chemat, și Sfântul Apostol Pavel. De asemenea, Iisus a readus la viață trei persoane, pe Lazăr din Betania, fratele Martei, pe fiica de numai 12 ani a lui Iair și un copil care căzuse de pe acoperișul casei sale. Din sutele de milioane de îngeri, creați pentru a-l sluji pe Dumnezeu, în Biblie sunt numiți numai trei, arhanghelii Mihail și Gavril, îngeri buni, care ascultă porunca Domnului, și Lucifer, îngerul răzvrătit, care a fost îndepărtat din Împărăția Cerurilor.

Numărul 7 – plenitudine și perfecțiune

Acest număr cu puternice conotații mistice a fost folosit de 753 de ori în Biblie. 7 este numărul perfecțiunii și al creației. Dumnezeu a făcut lumea în șapte zile, timp de șase zile a lucrat și în cea de a șaptea și-a contemplat lucrarea, mulțumit de perfecțiunea sa. Conform tradiției iudaice, Adam a fost creat în cea de a șaptea zi din cea de a șaptea lună, de la înființarea lumii. Biblia însăți poate fi împărțită în șapte: Legile, Profețiile, Psalmii, Evangheliile, Epistolele, Epistolele lui Pavel și Revelația. Inițial, primele scrieri au fost 49, adică 7×7, ceea ce accentuează perfecțiunea Cuvântului Domnului. Când Isus i-a spus lui Petru că trebuia să-şi ierte fratele „nu până la şapte ori, ci până la şaptezeci şi şapte de ori“, repetarea numărului şapte transmite ideea că iertarea Domnului vine prin cuvinte, iar aceasta este infinită. În Evanghelia după Matei aflăm că Iisus a folosit șapte parabole pentru a-și îndruma învățăceii către orânduiala cea dreaptă și credința în Dumnezeu. Judecata lui Dumnezeu, Apocalipsa, va fi anunțată cu șapte trâmbițe, pe Arca lui Noe au fost aduse șapte perechi de animale și șapte judecăți se vor abate asupra celor nepocăiți. Tot șapte, obținut din adunarea lui 3 (Sfânta Treime) cu 4 (Lumea) reprezintă unirea lui Dumnezeu cu Lumea pe care a creat-o!

sursa foto: Foter.com