Echinocțiul de primăvară, în legende și tradiții uitate

Soarele renaște la echinocțiul de primăvară și aduce tinerețe și energie. Puterea lui trezește primăvara și începe un nou ciclu de viață.

Cu mii de ani înaintea noastră, Soarele reprezenta forța divină care controla destinul naturii și al muritorilor, iar echinocțiul de primăvară, în mod deosebit, era un moment magic. Astrologii din Antichitate calculau deja cu o mare precizie echinocțiile și solstițiile, iar echinocțiul de primăvară reprezenta în multe regiuni din Europa sau America începutul unui nou an.

În 2023, echinocțiul are loc în aceeași săptămână cu trecerea la ora de vară, moment în care dăm ceasurile înainte.

Puterea Soarelui alungă frigul și noaptea

Ziua magică în care lumina era egală cu întunericul, și ziua era egală cu noaptea, a fost din timpuri foarte vechi celebrată cu tot felul de obiceiuri și tradiții dintre care unele au supraviețuit până în prezent. Oamenii știau că echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina crește, așa cum totul în jurul lor avea să crească și să înflorească.

Echinocțiul era o adevărată sărbătoare a reînvierii, a purificării și a luminii. Cu mii de ani în urmă, în pragul serii oamenii aprindeau torțe și focuri din vreascuri uscate și țineau aceste obiceiuri câteva zile în preajma echinocțiului de primăvară.

Focul purifica aerul și sufletul, distrugea uscăturile, alunga frigul și noaptea, lăsând lumina primăverii să crească tot mai puternică. Ritualuri complexe în care focul juca cel mai important rol aveau loc din Spania și Portugalia, până în Marea Britanie, Normandia, Grecia antică și ajungeau până pe meleagurile noastre.

Focurile Sfinților și pornirea plugurilor  

Prin satele noastre, nu demult încă se mai țineau focurile ritualice de primăvară pentru primenirea aerului, a grădinilor și miriștilor. Dimineața, când răsărea soarele, copiii ieșeau în bătătură și lăsau ușa deschisă la casă strigând ”Intră frig și ieși căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!” Era un ritual simplu prin care focul din vatră, asociat cu soarele, avea menirea să sporească lumina și căldura primăverii.

În preajma echinocțiului, fetele și flăcăii plecau la marginea satelor, pe coline și prin păduri după flori de primăvară și ciuperci. În câteva zone din Moldova, copiii împodobeau o creangă uscată cu flori și plecau cu ea la drum prin sat. Băieții adunau vreascuri și seara făceau focuri mari să se vadă de la un sat la altul.

Dacă era zi de sărbătoare, se încingeau hore și petreceri. Iar, dacă erau zile de muncă, focul era semn pentru gospodari să scoată a doua zi plugurile și să înceapă aratul.

În tradiția românească, după Moșii de primăvară, când erau pomeniți străbunii, veneau Focurile Sfinților, care marcau astfel îmbinarea dintre ritualurile păgâne vechi, dedicate Soarelui, și sărbătorile creștine din pragul primăverii.

Echinocțiul de primăvară, renaștere și echilibru spiritual

Când ziua este egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară, Soarele răspândește armonie și echilibru între forțele lumii, el declanșează o stare de transformare nu doar a naturii, ci și a ființei umane, care se pregătește pentru o renaștere spirituală.

Lumina crescândă a zilei îmbunătățește tonusul general și starea de sănătate, readuce voioșia, optimismul și puterea de muncă. În mod cert, și strămoșii noștri aveau ritualuri specifice pentru un asemenea moment astral, iar semnele unor activități magice închinate Soarelui au fost descoperite la Șinca Veche, în județul Brașov.

Aici a fost din timpuri foarte vechi un altar, unde focul juca un rol primordial. Cu timpul, oamenii au îmbrățișat credința creștină, iar locul acesta ocrotit de natură a devenit pe rând chilie, lăcaș de cult și  mănăstire. Și în zilele noastre, se spune că la Șinca Veche domnește o pace și o liniște nefirească, pe care o poți simți cu inima, oricât de mulți turiști ar fi în jurul tău.

Zilele echinocțiului de primăvară până în 2030

Zilele echinocțiului sunt zilele în care ziua și noaptea sunt egale în orice loc pe Pământ, datorită faptului că Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc. În cea mai mare parte a anilor, echinocțiul de primăvară se petrece pe data de 20 martie, foarte rar se întâmplă ca acesta să fie în altă zi. Spre exemplu, abia în anul 2044, echinocțiul de primăvară va fi în data de 19 martie, la ora 23 și 20 de minute.

2023: 20 martie, ora 21:24

2024: 20 martie, ora 03:06

2025: 20 martie, ora 09:01

2026: 20 martie, ora  14:46

2027: 20 martie, ora 20:25

2028: 20 martie, ora 2:17

2029: 20 martie, ora 8:01

2030: 20 martie, ora 13:51

Sursa: Observatorul Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”