Tuberculoza se întoarce?

Din fericire, i s-a venit de hac în mare parte, pentru o perioadă, prin vaccinuri și antibiotice. Numai că, șireată cum e, tuberculoza s-a „reinventat” și, din boală caracteristică lumii sărace, a devenit o nouă cauză de deces în țări civilizate, în rândurile populației educate. Așa se face că 2 milioane de oameni mor din cauza ei anual. Iar noi, românii, suntem iar arătați cu degetul, căci nu am ratat ocazia să ne aflăm din nou pe loc fruntaș la numărul de cazuri de tuberculoză în Europa. În fiecare oră, 3 oameni, fie adulți, fie copii, află că au TBC, iar alți 4 bolnavi mor în fiecare zi.

Bacilul Koch ne oftică

Pe vremuri, i se spunea oftică ori febră albă. Mai e știută și ca ftizie sau TBC. Pe la țară, suferinzilor li se spunea cavernoși, din cazua leziunilor ce pot apărea în fazele avansate ale bolii netratate corespunzător. Oricum, de vină pentru toate astea este o bacterie minusculă, extrem de rezistentă, Mycobacterium Tuberculosis sau Bacilul Koch, după numele celui care a descoperit-o. Cel mai des, infecția se localizează în plămân, însă se poate extinde și în vasele de sânge, la oase, în aparatul urinar, genital, meninge, ganglionii limfatici, rinichi și tubul digestiv, distrugând țesuturile și dând naștere unor cavități purulente, știute popular drept caverne.

Atenție, se ia ușor și rămâne!

Un simplu strănut poate infecta 15 persoane. Se răspândește pe calea aerului. Dar numai 5-10% dintre purtători dezvoltă boala. Cei cu sistemul imunitar slăbit, fumătorii, subnutriții, bătrânii, copiii, alcoolicii, cei cu un ritm de viață alert riscă mai mult îmbolnăvirea. Simptomele, precum oboseala, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, tusea, se pot confunda ușor cu ale altor boli. Abia în stadiu avansat apar febra, expectorații cu sânge și formați-uni cavernoase. Câtă vreme se urmează tratamentul corect, majoritatea celor cu TB devin necontagioși. Dar tratamentul e de durată și nu vindecă boala decât în 50% din cazuri. În ultimii ani, creează probleme tuberculoza multidrog-rezistentă (TB-MDR), cauzată de bacili care au devenit rezistenţi la două dintre cele mai eficiente medicamente, și cea extensiv-rezistentă (TB-XDR), cu bacili rezistenți la toate clasele de medicamente.

NETRATATĂ, UCIDE!

Deși România e un exemplu pentru alte țări în lupta împotriva tuberculozei care răspunde la tratament, numărul bolnavilor cu forme rezistente este în creștere. „În România se vine zilnic în contact cu tuberculoza şi oricine, indiferent de clasă socială sau standard de viaţă, se poate îmbolnăvi. Iar bolnavii cu TB-MDR sau XDR transmit nu tuberculoza simplă, ci direct formele rezistente la tratament. Depistarea este tardivă și putem afla că o persoană are boala abia la 3 luni după recoltarea probei. În această perioadă, pacientul se află sub un tratament total inactiv, care reprezintă o agresiune pentru organism. În alte țări se folosesc metode de detecție rapidă, prin care rezultatul se află în maximum 3 săptămâni, dar noi nu dispunem încă de ele.”, explică dr. Gilda Popescu. Din cazurile diagnosticate, doar 15% se vindecă, restul, alături de cele nediagnosticate, cresc rezervorul epidemiologic, transformând România în focar de TB-MDR și XDR.