Bruxismul - 3 cauze favorizante și cum să le elimini

Tulburările legate de somn

Multă vreme s-a crezut că bruxismul ar fi determinat de particularități legate de modul în care se poziționează cele două arcade dentare una față de cealaltă sau de anumite particularități anatomice faciale. Dar studii mai recente au arătat că bruxismul nocturn are legătură, mai degrabă, cu tiparele de somn individuale. Activitatea musculară ritmică apărută în bruxism survine în minutele care preced somnul REM, ceea ce sugerează o legătură cu tranzițiile între diverse faze ale somnului. 

S-a demonstrat, de asemenea, că bruxismul apare mai frecvent la persoanele care suferă deja de o tulburare de somn: sforăit, apnee de somn obstructivă, vorbit în somn, paralizie în somn, somnambulism și așa mai departe. 

În cazul episoadelor apneice s-a demonstrat că acestea se încheie, în general, cu o mare varietate de fenomene: sforăit, inspirat profund, mormăit, vorbit sau scrâșnitul dinților. 

Stilul de viață

Factorii demografici și cei care țin de stilul de viață sunt adeseori responsabili pentru apariția fenomenului de bruxism. Vârsta tânără și un nivel superior de educație reprezintă factori favorizanți. Utilizarea substanțelor psihoactive (tutun, alcool, cofeină, medicamente) sunt alți factori implicați în scrâșnirea dinților în somn.

Consumul de alcool

Consumul excesiv de alcool dublează riscul unui pacient de a dezvolta bruxism în somn. La persoanele care au fost deja diagnosticate cu bruxism s-a demonstrat că excesul de alcool intensifică episoadele. Deși se crede că un pahar de vin seara, înainte de culcare, te ajută să dormi mai bine, acesta este doar un mit. La persoanele care au deja probleme de somn, alcoolul determină o hiperactivitate musculară ce intensifică și bruxismul. În plus, alcoolul prelungește episoadele de somn superficial și te privează de cele de somn profund. 

Fumatul

Fumatul are un efect stimulant asupra organismului. La fumători, bruxismul are o incidență de 2 ori mai mare decât la nefumători, iar episoadele de bruxism nocturn sunt de până la 5 ori mai frecvente în rândul fumătorilor. 

Consumul de cofeină

Băuturile cu cofeină (cafea, sucuri, energizante, ceai negru) și alte băuturi cu efect stimulant, mai ales atunci când sunt consumate în doză mare (mai mult de 6 cești pe zi) pot crește riscul de apariție a bruxismului. Cofeina este un stimulant care susține și accentuează și activitatea musculară, determinând creșterea numărului de treziri nocturne. 

Stresul, anxietatea și alte aspecte psihologice

Problemele de sănătate mintală, anxietatea, stresul și alți factori psihosociali au un impact negativ asupra somnului și se corelează în mod direct cu creșterea numărului de episoade de bruxism nocturn. Conform studiilor, aproape 70% dintre cazurile de bruxism se corelează cu stres și anxietate. 

Stresul este definit ca un factor fizic, chimic sau afectiv care determină tensiune fizică sau mentală. El este recunoscut de comunitatea medicală ca fiind una dintre posibilele cauze ale bolilor. Corpul uman reacționează la stres, indiferent dacă vrem sau nu. Stresul este cel care declanșează cea mai elementară reacție de apărare a organismului, răspunsul de tip ”luptă sau fugi”. 

Stresul este o reacție în fața unui stimul, care modifică echilibrul fizic sau mental și care declanșează o cascadă de emoții: frustrare, furie, competitivitate, anxietate, tensiune, hiperactivitate. Suprimarea emoțiilor determină stres. Stresul emoțional declanșează depresie sau anxietate, ambele asociate cu creșterea frecvenței bruxismului. 

Stresul la locul de muncă se corelează în mod negativ cu somnul și este responsabil pentru oboseala din cursul zilei, dar este considerat și cel mai semnificativ dintre factorii asociați bruxismului.

Bruxismul este considerat, de către specialiști, un răspuns emoțional identificat mai frecvent la persoanele obligate să își suprime sentimentele de furie și frustrare și care tind să aibă un temperament mai agresiv, competitiv, care îi determină să acumuleze un nivel mare de tensiune. Unele tipuri de tulburare obsesiv-compulsivă se asociază, de asemenea, cu un risc crescut de bruxism. 

Perioadele dificile din viața unei persoane: decesul unei rude, divorțul, pierderea locului de muncă, căsătoria și orice alte momente care determină îngrijorare excesivă pot intensifica bruxismul. 

Cum se tratează bruxismul?

Există numeroase opțiuni pentru a ameliora bruxismul și pentru a-i controla impactul asupra danturii. Printre recomandările specialiștilor se numără:

• Evitarea alimentelor dure;
• Evitarea gumei de mestecat;
• Consumul unei cantități suficiente de apă;
• Exerciții pentru musculatura feței și gâtului;
• Masajul musculaturii feței și gâtului:
• Renunțarea la fumat, cafea, alcool;
• Purtarea unei gutiere;
• Acupunctură;
• Psihoterapie pentru controlul stresului;
• Yoga;
• Meditație;
• Administrarea de suplimente alimentare (vitamine și minerale) în cazul unor carențe dovedite prin intermediul analizelor.

Bruxismul reprezintă o problemă care merită atenție din cauza potențialului său de a scădea calitatea vieții, el fiind asociat cu dureri musculare, oboseală cronică și deteriorarea danturii. Nu amâna să consulți un specialist dacă te confrunți cu această problemă. 

Sursa foto: Shutterstock 

(P) Articol publicitar realizat in colaborare cu Regina Maria