Calendar ortodox Ianuarie 2020 – Sărbători religioase, sfinţi, și posturi

Calendar ortodox 2020, luna Ianuarie

• 1 ianuarie – † Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare (Anul Nou. Tedeum)
• 2 ianuarie – Sfântul Serafim de Sarov; Sfântul Silvestru, episcopul Romei
• 3 ianuarie – Sfântul Proroc Maleahi; Sfantul Mucenic Gordie (Dezlegare la ouă, lapte, brânză)
• 4 ianuarie – Soborul Sfinților 70 de Apostoli; Cuviosul Teoctist
• 5 ianuarie – Ajunul Bobotezei; Sfântul Mucenic Teotempt și Sfânta Mucenita Teona; Cuvioasa Sinclitichia – Ap. II Timotei IV, 5-8Ev. Marcu I, 1-8glas 4, voscr. 7
• 6 ianuarie – † Boboteaza – Botezul Domnului
• 7 ianuarie – † Soborul Sfântului Ioan Botezatorul
• 8 ianuarie – Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul; Cuvioasa Domnica
• 9 ianuarie – Sfântul Mucenic Polieuct
• 10 ianuarie – † Cuviosul Antipa de la Calapodești; Sfântul Grigorie al Nisei
• 11 ianuarie – † Cuviosul Teodosie cel Mare, începătorul vieții de obște
• 12 ianuarie – Sfânta Mucenita Tatiana – Ap. Efeseni IV, 7-13Ev. Matei IV, 12-17glas 5, voscr. 8
• 13 ianuarie – Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic
• 14 ianuarie – Sfânta Nina; Sfinții Părinți ucisi în Sinai și Rait; Odovania Praznicului Botezului Domnului
• 15 ianuarie – Sfântul Cuvios Pavel Tebeul
• 16 ianuarie – Închinarea cinstitului lanț al Sfântului Apostol Petru
• 17 ianuarie – † Sfântul Antonie cel Mare
• 18 ianuarie – † Sfinții Atanasie și Chiril
• 19 ianuarie – Sfântul Macarie Egipteanul – Ap. Coloseni III, 4-11Ev. Luca XVII, 12-19glas 6, voscr. 9
• 20 ianuarie – † Sfântul Eftimie cel Mare
• 21 ianuarie – Sfântul Maxim Mărturisitorul
• 22 ianuarie – Sfântul Apostol Timotei; Sfântul Anastasie Persul
• 23 ianuarie – Sfântul Clement de Ancira; Sfântul Paulin de Nolla
• 24 ianuarie – Sfânta Xenia
• 25 ianuarie – † Sfântul Grigorie de Nazianz; Sfântul Bretanion
• 26 ianuarie – † Sfântul Xenofont, soția sa, Maria, și fiii lor Arcadie și Ioan; Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv – Ap. I Timotei IV, 9-15Ev. Luca XIX, 1-10glas 7, voscr. 10
• 27 ianuarie – † Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur
• 28 ianuarie – Sfântul Efrem Sirul, Paladie și Iacob
• 29 ianuarie – Aducerea moaștelor Sfântului Ignatie Teoforul
• 30 ianuarie – † Sfinții Trei Ierarhi
• 31 ianuarie – Sfinții Chir și Ioan

 

Sărbătorile religioase însemnate cu cruce roșie din Calendar ortodox Ianuarie 2020

Tăierea Împrejur cea după trup a Domnului; Sfântul Vasile cel Mare (Anul Nou. Tedeum)

Biserica sărbătorește în data de 1 ianuarie, la opt zile de la Nașterea Domnului, Tăierea împrejur cea după trup a Mântuitorului Hristos.

Hristos a fost tăiat împrejur în a opta zi de la naștere și această tăiere împrejur era simbolul credincioșiei, al alegerii și al binecuvântării pentru evrei, o binecuvântare specială pentru poporul ales din partea lui Dumnezeu și un semn de fidelitate, de jertfelnicie pentru a împlini voia lui Dumnezeu și a nu mai trăi după voia instinctelor, ci după voia Duhului.

Tot în data de 1 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc și pe Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscop în Cezareea Capadociei. Acest sfânt este sărbătorit și în ziua de 30 ianuarie, împreună cu Sfântul Ioan Hrisostom și Sfântul Grigorie Teologul.

S-a născut în jurul anilor 329-330, în Cezareea Capadociei. Părinții Sfântului Vasile erau mari proprietari de pământuri. Îmbrățișaseră de timpuriu creștinismul, îl cunoscuseră bine pe Sfântul Grigorie Taumaturgul, episcopul Neocezareii, și, întâi de toate, înduraseră cu o răbdare neclintită persecuția de sub împăratul roman Maximian, la anul 311.

Primele lecții de retorica le-a primit de la tatăl sau Vasile, el însuși retor în Cezareea Capadociei. Tatăl, cu ajutorul Emiliei și al bătrânei Macrina, l-a îndrumat pe tânărul Vasile spre doua căi: educația si nevoința pentru virtute.

Sfântul Vasile cel Mare a fost si ramâne unul dintre marii parinti ai monahismului de tip chinovial. În anul 364, Sfântul Vasile cel Mare a primit harul preotiei, fiind hirotonit de episcopul Eusebiu de Cezareea. A fost ales episcop al comunitatii din Cezareea Capadociei si exarh al Pontului, pastorind noua ani: din 370 si pâna în 379, când trece la Domnul pe data de 1 ianuarie.

Boboteaza – Botezul Domnului

Praznicul Botezului Domnului este sărbătorit la 6 ianuarie. El este numit în popor şi Boboteaza, iar în limbaj teologic-liturgic are şi denumirile de Teofanie sau Epifanie (Arătarea Domnului).

Mântuitorul Iisus Hristos a crescut în Galileea, în cetatea Nazaret, tăinuindu-Şi înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea dumnezeirii Sale până la vârsta de 30 de ani, pentru că la iudei se socotea a fi o necuviinţă, ca să primească cineva vrednicia de învăţător sau de preot înainte de 30 de ani.

De aceea, nu Şi-a început Hristos propovăduirea până la acea vârstă; ci locuia în Nazaret cu Preacurata Sa Mamă şi cu Dreptul Iosif.

Împlinind 30 de ani şi venind vremea să Se arate lui Israel, atunci ,,a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie”, trimiţându-l să înceapă a boteza cu apă.

Deci, ascultând Sfântul Ioan cuvântul lui Dumnezeu, a venit la râul Iordan, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.

Atunci, a venit la Iordan şi Iisus, din Galileea, ca să fie botezat de către Ioan.

Şi s-a botezat Iisus fiind de 30 de ani, de vreme ce la vârsta de 30 de ani oamenii se pleacă mai cu uşurinţă la tot păcatul, după cum grăieşte Sfântul Ioan Gură de Aur: „Cea dintâi vârstă, a copilăriei, are multă neştiinţă şi nebunie; cea de a doua vârstă, a tinereţilor, cu poftă trupească se aprinde; iar cea de treizeci de ani, vârsta bărbatului desăvârşit, aceasta robeşte pe om tuturor păcatelor. De aceea, şi Hristos Domnul a aşteptat până la această vârstă ca să Se boteze, ca la toate vârstele să împlinească voia Domnului şi să sfinţească firea noastră şi să ne dea putere ca să biruim patimile şi să putem scăpa de păcatele cele de moarte.”

Iar, după Botezul Său, Domnul a ieşit îndată din apă, adică n-a zăbovit în apă. Sfântul Ioan Botezătorul, pe cel pe care îl boteza, îl afunda în apă până la grumaji şi-l ţinea aşa până ce îşi mărturisea toate păcatele şi atunci îl lăsa pe el şi ieşea din apă. Dar Hristos, fiind fără de păcat, n-a zăbovit în apă; de aceea Evanghelia zice că a ieşit îndată din apă (cf. Marcu 1, 10).

Şi ieşind Domnul din ape, I s-au deschis Lui cerurile, strălucind de sus o lumină în chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a coborât peste El, în chip de porumbel (cf. Marcu 1, 10).

Şi pogorându-Se Duhul Sfânt, ca un porumbel, peste Iisus Hristos, s-a auzit un glas din cer, zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). Acesta era glasul Tatălui din cer, care întregea descoperirea Preasfintei Treimi.

Soborul Sfântului Ioan Botezatorul

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuit la data de 7 ianuarie în Calendarul ortodox.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul a fost stabilit de biserică pentru a îl cinsti cu praznic pe Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului care a slujit taina Botezului dumnezeiesc. A doua zi după Botez ne adunăm în biserică pentru a îl cinsti cu cântări în care este slăvit Ioan căci asta înseamnă sobor, adunarea poporului în biserică. Această adunare se întâmpla în toate bisericile şi încă se mai întâmplă, mai ales acolo unde sfântul Ioan Botezătorul este hram.

Se pare că Ioan Botezătorul este prezent în ziua Epifaniei, adică a Botezului şi este prezent în biserică şi a doua zi, atnci când poporul se adună să-l cinstească.

Sfântul Proroc Maleahi l-a numit pe Ioan îngerul Domnului – cel ce-i pregăteşte venirea şi la începutul predicii sale rosteşte cuvintele: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor” şi le atrage atenţia că nu eşti mântuit automat chiar dacă faci parte din poporul ales.

Sfântul Ioan este şi un model e asceză, pentru că era îmbrăcat în haine aspre, din păr de cămilă şi se hrănea doar cu lăcuste şi miere sălbatică. Chiar în vremea Mântuitorului unii îl credeau o reîntrupare a profetului Ilie care până atunci fusese un model de asceză şi dreptate.

Evanghelia ne dezvăluie că a fost decapitat de către Irod, la cererea Irodiadei, pentru traiul lor în păcat, pentru că Irodiada era soţia fratelui lui Irod.

Ioan vie din cuvântul ebraic Iehohanan care se traduce “Dumnezeu s-a milostivit”. Ioan împreună cu varinatele Nelu, Ionuţ, Onuţ, Ionel, Onel, Ionică, este cel mai popular şi mai răspândit nume de botez pentru băieţii din România.

Aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur

În fiecare an, în data de 27 ianuarie, Biserica Ortodoxă sărbătorește aducerea moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur în anul 438, la Constantinopol.

Această sărbătoare este închinată unui eveniment care a fost considerat, în secolul al V-lea, o binemeritată reconciliere duhovnicească a familiei imperiale bizantine în fața personalității istorice a Sfântului Ioan Gură de Aur.

Împăratul Teodosie al II-lea a dorit prin aducerea la Constantinopol a moaștelor Sfântului să îndrepte nedreptatea pe care părinții săi, Arcadiu și Eudoxia, au făcut-o prin scoaterea sa din scaunul de arhiepiscop al Constantinopolului și exilarea lui.

Dacă ne întoarcem în timp, din viața Sfântului Ioan Gură de Aur aflăm că la 16 aprilie 404, în sâmbăta Sfintelor Paști, a fost scos cu sila din biserica arhiepiscopală a Constantinopolului de ostașii împărătesei Eudoxia și închis în reședința arhiepiscopiei, sub formă de arest la domiciliu, până după sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, când, la 20 iunie 404, cu aprobarea împăratului Arcadius, a fost exilat, într-o localitate din Asia Mică (Turcia de astăzi), anume Cucuz.

După o oprire scurtă la Niceea, Sfântul Ioan a ajuns după 77 de zile la Cucuz, în Armenia Mică. De aici a continuat legăturile sale cu prietenii din Constantinopol și Antiohia.

Acolo a stat sub paza legionarilor armatei imperiale bizantine timp de trei ani, până în anul 407. În acel an, la insistențele împărătesei Eudoxia, împăratul Arcadius a hotărât ca Sfântul Ioan Gură de Aur să fie exilat pe țărmul răsăritean al Mării Negre, în localitatea Pityus, pentru a fi cât mai departe de Constantinopol și Antiohia și pentru a nu influența pe credincioșii din capitala imperiului.

Acest eveniment petrecut în anul 438, la 31 de ani după mutarea la viața veșnică a Sfântului Ioan Gură de Aur, și pe care îl sărbătorim în fiecare an la 27 ianuarie ne arată cinstirea extraordinară de care s-a bucurat încă din secolul al V-lea, adică din vremea contemporanilor săi, și până astăzi, la 1.600 de ani.

Sfântul Ioan Gură de Aur, putem spune că este pe bună dreptate unul dintre cei mai mari Sfinți Părinți ai Bisericii din istoria de 2.000 de ani ai creștinismului.

De aceea, să cântăm și noi, cum o făceau acum 1.600 de ani locuitorii Constantinopolului, când au primit moaștele Sfântului Ioan, troparul său, spunând: „Din gura ta, ca o lumină de foc strălucind, harul, toată lumea a luminat, vistieriile neiubirii de argint lumii a câștigat, înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat. Ci cu cuvintele tale învățându-ne, Părinte Ioane Gură de Aur, roagă pe Cuvântul Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!”.

Sfinții Trei Ierarhi

Pe 30 ianuarie, credincioşii îi cinstesc pe trei dintre cei mai importanţi sfinţi, Sfinții Trei Ierarhi.

Este o sărbătoare mare, care trebuie respectată, căci joacă un rol deosebit de important în tradiţia religioasă.

Spre sfârșitul secolului al XI-lea, la Constantinopol se iscase o mare dispută legată de cei trei ierarhi, pe care îi prăznuim pe 30 ianuarie, oamenii întrebându-se care este mai mare: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul sau Sfântul Ioan Gură de Aur. După câțiva ani de la declanșarea neînțelegerilor, cei trei sfinți au început să i se arate aievea, unul câte unul, episcopului Evhaitelor, Sfântului Ioan Mauropous.

În cele din urmă, în anul 1084, într-o vedenie, fericitului i-au apărut cei trei sfinți împreună.

Pentru a recunoaște valoarea teologica a Sfinților Trei Ierarhi, prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfinții Trei Ierarhi au devenit patronii spirituali ai instituțiilor de învatamant teologic ortodox din întreaga lume.

 

Sărbătorile religioase însemnate cu cruce neagră din Calendarul ortodox 2020, luna ianuarie

În afară de principalele sărbători din calendarul creștin ortodox al lunii ianuarie 2020, mai sunt și alte sărbători de cruce neagră, de care trebuie să ținem cont.

Sărbătorile de cruce neagră sunt sunt sărbători care se țin cu rugăciune către sfinţii pomeniţi în acea zi, dar putem lucra obişnuit, spre deosebire de sărbătorile de cruce roșie în care sunt prezente mai multe restricții.

În aceste sărbători sunt prăznuiți sfinți care au trăit pe pământ românesc, sfinți români. În aceste zile este voie la muncile gospodărești, dar nu trebuie să lipsească rugăciunea.

• 10 ianuarie – † Cuviosul Antipa de la Calapodesti; Sfantul Grigorie al Nisei
• 11 ianuarie – † Cuviosul Teodosie cel Mare, incepatorul vietii de obste
• 17 ianuarie – † Sfantul Antonie cel Mare
• 18 ianuarie – † Sfintii Atanasie si Chiril
• 20 ianuarie – † Sfântul Eftimie cel Mare
• 25 ianuarie – † Sfântul Grigorie de Nazianz; Sfântul Bretanion
• 26 ianuarie – † Sfântul Xenofont, soția sa, Maria, și fiii lor Arcadie și Ioan; Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv – Ap. I Timotei IV, 9-15Ev. Luca XIX, 1-10glas 7, voscr. 10

Citește și:

Calendar ortodox Februarie 2020

Calendar ortodox Martie 2019