De ce să-l cinstești pe Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

Ziua de 2 iunie e o dată foarte importantă în inima credincioșilor ortodocși. Este ziua în care Biserica îl pomenește pe Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, martir pentru credință, cunoscut ca făcător de minuni. Rămășițele lui pământești se află la noi în țară de peste 6 veacuri, Sfântul necontenind să înfăptuiască miracole, chiar și după trecerea în neființă.

Legenda vorbește

Pe la 1300, în fostul ținut Trapezunt, teritoriu aparținând Turciei de azi, într-o familie de credincioși evlavioși, avea să se nască micuțul Ioan. A fost educat cu frică de Dumnezeu, iar când vârsta i-a permis, a început să-și ajute tatăl la negustorie, prin cetățile de la malul Mării Negre. Deși cunoscut ca om cinstit, milostiv, curat la suflet, în urma unei dispute cu un negustor venețian, în cetatea Albă, la Nistru, Ioan a pășit pe calea pierzaniei. Cu inima plină de pizmă, venețianul a uneltit un plan pentru a-l distruge pe Ioan. L-a mințit pe conducătorul Cetății Albe, un tânăr tătar lipsit de experiență și plin de naivitate, cum că Ioan ar intenționa să treacă la religia musulmană. Prin urmare, dregătorul l-a chemat pe Ioan la el deîndată, numai că, în locul confirmării pe care o aștepta, acesta a primit o negație categorică. Furios că Ioan i-a spus că nu se poate lepăda de „Hristos Lumina Lumii”, conducătorul Cetății a poruncit ca tânărul nesupus să fie chinuit până își va schimba atitudinea. În ciuda torturilor înfricoșătoare, Ioan nu a cedat. Bătut, târât pe caldarâm legat de cozile cailor, cu trupul sfâșiat de pietre, Ioan nu a încetat să se roage. Rezistența în fața dușmanului venea de Sus. Văzându-l, unul dintre călăii prezenți, cuprins de ciudă, a scos sabia și i-a retezat capul. Se întâmpla pe 2 iunie, pe când Ioan avea numai 32 de ani. Cărțile bisericești spun că eparhul cetății ar fi ordonat ca trupul lui Ioan să nu fie îngropat.

Sfântul face minuni

Încă din clipa în care a fost interzisă înmormântarea, s-a înfăptuit și prima minune. Au apărut îngeri din cer și i-au împietrit mâna unui tătar care a încercat să tragă cu arcul asupra creștinilor care încercau să-l înhumeze pe Ioan. Văzând miracolul cu ochii lor, mulți dintre necredincioșii prezenți s-au convertit la creștinism. Apoi, trupul neînsuflețit a fost purtat către biserica Cetății Albe. Faptele minunate ale Sfântului au ajuns la urechile voievodului Alexandru cel Bun care, pe 24 iunie 1402, a reușit să-i aducă la Suceava moaștele. 187 de ani mai târziu, Petru Șchiopul a strămutat moaștele, apoi, sute de ani, au fost înstrăinate, din cauza vitregiilor vremurilor. Însă, din 1918, sălășluiesc la Mânăstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. El este ocrotitorul Moldovei, alături de Cuvioasa Paraschiva. Una dintre marile lui minuni a avut loc în 1662, pe 2 iunie. În timpul asediului tătarilor, locuitorii au vrut să se adăpostească și au încercat să ia cu ei racla cu moaștele sfinte, pentru a le proteja. Dar racla nu a putut fi clintită. Rugile înaltelor fețe bisereicești ale vremii, împreună cu ale credincioșilor au adus o ploaie puternică și, în câteva minute, răul Suceava s-a învolburat, așa încât tătarii nu au putut înainta către cetate.

În popor, Sfântul Ioan cel Nou este respectat cum se cuvine, mai ales de către femei, pentru sănătatea familiei și pentru apărarea de rele. Se spune că cine ține sărbătoarea nu va avea parte de molii la haine, de ciumă ori de grindină. Cei ce muncesc în această zi, riscă să li se schimonosească trupul.

Sursa foto: Cezar Suceveanu via wikimedia.org