Pe măsură ce copilul crește, la fel pot evolua și obiceiurile rele – de la scobitul în nas, la statul la calculator ore întregi, culcatul la ore târzii și până la abuzul de alcool. Dacă vrei să-l ajuți să scape de un obicei negativ, trebuie să te hotărăști asupra unuia singur, care pare cel mai important în momentul respectiv și să te concentrezi pe acecsta. Dacă vrei să schimbi mai multe deodată, nu vei avea prea mari șanse de reușită.

De ce e atât de greu să scape de un obicei rău

Deprinderile fac parte din viața noastră și ne ajută să ne îndeplinim sarcinile zilnice. De exemplu, spălatul pe dinți, mersul la lucru, faptul că de descalți atunci când vii acasă etc. Toate aceastea creează o rutină care ne face să economisim timp și să ne gândim doar la lucrurile cu adevărat importante. Dar creierul nostru nu face deosebire între obiceiurile bune și cele rele, ci pune în acțiune aceste automatisme. De aceea, este foarte greu să te dezobișnuiești de el. ”În general, comportamentele, bune sau rele, aduc un anumit tip de beneficiu persoanei care le manifestă”, observă psihoterapeutul Lavinia Țânculescu. ”Ar trebui mai întâi să înțelegi sensul prezenței acelui obicei. Ce beneficiu îi aduce? De ce îl apără? Ce senzații sau sentimente îi provoacă? De cele mai multe ori, deprinderile de care un copil se atașează sunt generatoare de plăcere sau de singuranță”.

Dorința de a fi iubit, adevăratul motiv

Obiceiurile care țin de corporalitate transpun copilul într-o stare de auto-afecțiune, în care lui i se pare că este sigurul care se iubește și are grijă de sine”, spune specialistul. De aceea face gesturi cum ar fi ”scobitul în nas, balansul înainte-înapoi, lovirea cu capul de diverse obiecte, ingerarea de substanțe non-alimentare, masturbarea infantilă. Unele dintre acestea sunt, evident, deranjante pentru părinte și periculoase pentru copil. Însă, de multe ori, cel mic transpune în actul de iubire a propriei persoane, exact acele tipuri de comportamente pe care le-a văzut manifestate de către părintele sau îngrijitorul său cu privire la el. De exemplu, dacă părintele nu îi dă atenție decât ca să-l pedepsească lovindu-l, el interpretează că acest mecanism distructiv este maniera în care îi arată afecțiunea, singurul mod în care primește atenție și este singura manifestare de dragoste pe care o știe”.

Cu răbdare și dragoste

Pentru schimbarea unui obicei rău al copilului, ar trebui ca tu și soțul tău să fiți atenți și la voi înșivă. De exemplu, dacă vă vede pe voi scobindu-vă în nas, el nu va înceta. Pe de altă parte, dacă este un gest care îl ajută să se simtă în siguranță sau iubit, ar trebui să îi dați atenție nu doar ca să-l corectați atunci când îl vedeți că face asta, ci în mod constant, astfel încât să nu mai simtă nevoia să compenseze sau să vă provoace așa. Pe de altă parte, ar trebui să te înarmezi cu răbdare: se spune că este nevoie de 28 de zile ca să schimbi un obicei. Dar nu întotdeauna se întâmplă așa. Pentru că sunt lucruri pe care le facem în mod automat, acestea sunt foarte greu de schimbat. Uneori, este nevoie de mai mult timp și, alteori, durează chiar o viață. Depinde cît de înrădăcinat este, de nivelul de stres, de personalitate și de suportul pe care îl primește de la cei din jur și, mai ales, de la voi, părinții lui.

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu@thewings.ro

Psihoterapeut Lavinia Tanculescu, email: lavinia.tanculescu @thewings.ro

Oferă-i alternative

În clipa în care vei înțelege ce se ascunde simbolic în spatele gestului copilului tău și, în măsura în care ești dispus să faci o schimbare la tine și la atitudinea ta ca părinte față de cel mic, obiceiul va dispărea. Atenție, însă, la impunerile violente și abordările bruște din partea ta. Nu îi spune: «dacă mai faci asta, plec!», «Dacă mai faci asta, te bat! », «Te dau pe ușă afară dacă te mai prind că…» etc. Aceste gesturi negative, până în momentul în care tu le vei înlocui cu altele de afecțiune și atenție, reprezintă refugiul, spațiul de liniștire al său. Ar trebui să i se ofere un alt mod de a se simți în siguranță sau iubit. Dacă renunță, dar, după o vreme, revine la obiceiul rău, ar trebui să te întrebi ce ai făcut sau ce nu ai mai făcut. Reparând comportamentul tău, se repară și al copilului.”

Sursa foto: Gep Pascual / flickr.com