Greaţă

Greață – senzaţie neplăcută, asociată cu repulsia faţă de alimente şi cu dorinţa iminentă de a vărsa, dar neurmată obligatoriu de vărsătură.

Greață reprezintă o neliniște a stomacului, care de multe ori vine înainte de voma. Voma este golirea forțată voluntară sau involuntară a conținutului stomacului prin gură.

Greața și vărsăturile nu sunt boli în sine, ci sunt simptome ale unor afecțiuni, cum ar fi răul de mișcare sau de rău de mare, stadiile incipiente ale sarcinii (greața apare la aproximativ 50% -90% din sarcini, vărsături în 25% -55%), vărsături induse de medicație (efecte adverse ale medicamentelor, durere intensă, stresul emoțional (cum ar fi frica), boala vezicii biliare, intoxicație alimentară, infecții (cum ar fi „gripa la stomac”), supraalimentarea, o reacție la anumite mirosuri sau mirosuri, infarct, comoție sau traumatisme cerebrale, tumoare pe creier, ulcer, unele forme de cancer, bulimia sau alte boli psihice, gastropareza sau de golire a stomacului lent (o afecțiune care poate fi întâlnită la persoanele cu diabet zaharat), ingestia de toxine sau consumarea unor cantități excesive de alcool.

Momentul în care are loc senzația de greață sau vărsăturile pot indica cauza apariției acesteia. Atunci când apare la scurt timp după o masă, greața sau vărsăturile pot fi cauzate de intoxicații alimentare, gastrita (inflamația mucoasei stomacului), ulcer sau bulimie. Greață sau vărsăturile ce au loc la o oră  până la opt ore după o masă pot indica, de asemenea, intoxicații alimentare. Cu toate acestea, la anumite bacterii suportate, cum ar fi consumarea alimentelor cu Salmonella, simptomele pot apărea după mai mult timp.