Cancerul în România: cele mai răspândite tipuri de cancer, tratamente disponibile și rate de supraviețuire

O remarcă importantă este cu privire la cancerul de sân, care apare din ce în ce mai des la femei mai tinere decât în trecut. Dar, din fericire, dacă este diagnosticat în stadii incipiente, rata de vindecare este de aproximativ 98%, dacă este diagnosticat la timp în stadiile precoce. 

Află din interviul de mai jos, de la prof. asoc. dr. Dana Lucia Stănculeanu, care sunt tipurile de cancer cele mai răspândite în țara noastră, care sunt simptomele ce ar trebui să ne trimită cât mai repede la medic, ce feluri de tratament sunt diponibile și care sunt ratele de supraviețuire pentru diverse tipuri de cancer.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) a vorbit recent despre faptul ca pandemia a înrăutățit situația bolnavilor de cancer din România. Ce s-a întâmplat mai exact în ultimii doi ani?

Contextul pandemic cu care ne confruntăm de aproape doi ani a înrăutățit situația bolnavilor de cancer, atât în România, cât și în lume. Ne referim aici în special la scăderea procentului de diagnosticare a diferitelor tipuri de cancer în rândul pacienților. Potrivit statisticilor oficiale, în 2020, rata de diagnosticare a acestei boli a scăzut cu 40%. Tendința se accentuează în contextul actual, din cauza faptului că oamenii se tem de infectarea cu noul coronavirus, iar controalele de rutină nu mai sunt efectuate cu regularitate. Din ce în ce mai mulți români au renunțat să meargă la medic atunci când prezintă diverse simptome îngrijorătoare, ceea ce este un lucru alarmant. Totodată, am observat că, din aceleași motive, mulți dintre pacienții care au primit un diagnostic de cancer au ales să întrerupă tratamentul în această perioadă.  

Situațiile de mai sus nu ar trebui să apară în cazul acestei boli, pentru că, depistat la timp, cancerul poate fi vindecat, iar șansele de supraviețuire cresc considerabil atunci cand avem de-a face cu un diagnostic precoce și dacă se urmează îndeaproape conduita terapeutica.  

Cum ar trebui să se implice medicii de familie și specialiștii oncologi pentru o mai bună gestionare a acestei boli în timpul pandemiei?

Medicii de familie au sau ar trebui sa aiba un rol important în managementul pacienților cu potențiale afecțiuni oncologice, pentru realizarea unui diagnostic cât mai precoce. Este  important ca ei să îi îndemne, sa ii sfatuiasca să își facă analize cel puțin o dată pe an și să se prezinte la medic ori de câte ori apar simptome noi sau neobișnuite. Rolul medicului de familie este foarte important pentru a crește conștientizarea importanței controalelor și investigațiilor medicale.

Am văzut în acești aproape doi ani că medicii de familie s-au adaptat noului context și au folosit tot mai mult tehnologia în relația lor cu pacienții. Comunicarea virtuala prin intermediul unor aplicații cunoscute și-a făcut loc și în sectorul medical, iar acest lucru a contribuit la păstrarea relației medic-pacient, chiar și în contextul sanitar dificil, marcat de teamă și incertitudine.

Ce pot face pacienții și aparținătorii lor în contextul dat?

În contextul actual, mai mult ca niciodată poate, beneficiind de avantajele fără precedent oferite de tehnologie este necesară o comunicare neîntrerupta între pacienți/aparținători și medicii – fie ei medici de familie sau medici curanți, după caz. Legătura permanentă cu pacientul este singura care poate ține lucrurile sub control. Ar fi salutar ca fiecare medic, în specialitatea sa,  să poată oferi pacienților, pe lângă consultație/tratament, și  informațiile de care au nevoie la timpul potrivit și să primească la rândul său, grație comunicării, detalii relevante despre starea de sănătate a pacientului pas cu pas.

Este foarte relevant ca fiecare pacient/aparținător să aibă acest canal de dialog care sa permită un flux de comunicare în ambele sensuri,  adaptat nevoii pacientului/familiei sale.

Aceasta ar constitui o sursă optimă, exersată în acest context și, prin urmare, la îndemână, pentru o multitudine de sfaturi utile/comportamente cu impact directasupra stării de sănătate – pe continuumul care începe de la prevenție către screening/diagnostic precoce/plan de tratament/monitorizare/ paliație/integrare supraviețuitori ai cancerului în societate.

Un exemplu simplu, legat de prevenție :

În strategiile de combatere a cancerului – prevenția este recunoscută ca fiind mai eficientă decât orice tratament și, prin urmare, cea mai cost-eficientă măsură pe termen lung. În baza estimărilor actuale, aproximativ 40% din cazurile de cancer din Europa sunt prevenibile.

Este absolut necesară optimizarea accesului la informații privind factorii de risc și determinanți în ceea ce privește cancerul – fumat, alcool, obezitate, dietă sănătoasă și activitate fizică, poluare, expunerea la substanțe nocive și radiații, cancere cauzate de infecții.

Codul European Împotriva cancerului –  o inițiativă a Comisiei Europene dezvoltată de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) a Organizației Mondiale a Sănătății – conține 12 recomandări pentru reducerea riscului apariției cancerului printr-o conduită de viață adecvată. Este disponibil și în limba română și poate fi accesat AICI.

Acestea și-ar putea găsi cu ușurință locul în orice discuție pe care o purtăm cu pacienții noștri.

Ce pot face cei care suspectează un diagnostic în contextul actual?

Singura soluție atunci când o persoană prezintă simptome îngrijorătoare, care pot fi asociate diverselor afecțiuni grave, este efectuarea unui control cat mai rapid. Niciodată nu trebuie să așteptăm gândindu-ne că „poate trece de la sine”. Această concepție este greșită, întrucât lucrurile se pot agrava pe zi ce trece. Chiar și cele mai banale simptome pot ascunde afecțiuni grave.

O altă problemă care trebuie semnalată sunt  „diagnosticarea” și „tratamentul” făcute cu ajutorul internetului. Cu toții ar trebui să înțelegem că fiecare persoană prezintă particularitățile sale, fiecare organism este și reacționează diferit sub influența unei afecțiuni, iar informațiile pe care le găsim pe internet, pe siteuri sau pe rețelele de socializare, nu trebuie să țină locul controlului realizat de un medic specialist.

Așadar, în situația actuală, marcată de pandemie, chiar dacă avem spitale de proximitate transformate în spitale COVID, primul pas pe care trebuie să-l facă românii este să se adreseze medicului de familie, care îi va îndruma mai departe.

În Romania, din păcate, înca nu există un registru național de cancer. Ca urmare, ne bazăm pe datele estimate și incluse în Globocan. Cancerul pulmonar continuă să reprezinte o importantă problema de sănătate, fiind principalul motiv de deces în randul malignităților (simptomele atipice fiind cauza principală a diagnosticului tardiv). Supraviețuirea la 5 ani este cuprinsă între 1-5%.

Pentru femeile din grupa de vârstă 15-49 ani, cancerul continuă să reprezinte principala cauză de mortalitate (8,68%). Conform datelor Globocan, România înregistrează o mortalitate anuală comparabilă cu media europeană, deși incidența raportată a cancerului mamar în România este cu 30% mai mică.

Datele din Globocan ne arată că cel mai frecvent tip de cancer în România este în prezent cel colo-rectal, urmat îndeaproape de cel pulmonar și de cancerul de sân.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită imediat la medic?

Orice fel de simptomatologie ar trebui să fie însoțită de prezentarea cât mai rapidă la medic. De la simptomele considerate banale, cum ar fi oboseala accentuată și durerile de cap, până la manifestările mai grave, cum ar fi pierderea cunoștinței, fiecare semnal neobișnuit pe care ni-l dă organismul nostru poate ascunde o afecțiune gravă.

Dacă ne referim la cancerul pulmonar, în contextul actual ne confruntăm cu o subdiagnosticare a acestuia și din cauza faptului că simptomele sale pot fi confundate cu cele ale infecției cu SARS-CoV-2 sau cu cele provocate de alte afectiuni respiratorii.

Cele mai frecvente simptome ale cancerului pulmonar, care necesită prezentarea imediată la medic sunt: recurența infecțiilor respiratorii, epuizarea fără motiv, slăbitul brusc, persistența tusei fără motiv, intensitatea durerilor în piept, răgușeala sau incidentele de tuse cu sânge.

Câte decese se produc anual din cauza cancerului?

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, aproximativ 49.769 / 50.000 de romani au murit din cauza cancerului în 2020. Avem de-a face cu o statistică neagră, în care 5 români mor în fiecare oră din cauza cancerului.

Care este principala cauză pentru creșterea numărului de decese în rândul pacienților diagnosticați cu cancer?

Creșterea numărului de decese în rândul pacienților diagnosticați cu cancer apare, în majoritatea cazurilor, din cauza diagnosticării tardive.

Voi exemplifica în continuare importanța diagnosticării precoce prin referire la cancerul pulmonar. În acest caz, cei mai mulți pacienți ajung să fie diagnosticați după ce boala a creat deja metastaze dincolo de plămân, astfel că șansele lor de supraviețuire se reduc semnificativ. Totuși, diagnosticat într-un stadiu incipient, cancerul pulmonar poate fi invins datorită opțiunilor de tratament diverse care stau la dispoziția pacienților.

Importanța diagnosticării precoce reiese și din statisticile oficiale, care arată că supraviețuirea la 1 an în cancerul pulmonar crește de la 15% dacă boala este diagnosticată în stadiu metastazat, la 80% în cazul în care diagnosticul se face în stadiile incipiente ale bolii.

În cancerul pulmonar încă nu există un program de screening implementat la nivel național. În ultimii ani se discută din ce în ce mai mult despre importanța găsirii unor noi modalități care să susțină diagnosticarea precoce. Pe lângă screeningul pulmonar, valoarea nodulilor pulmonari incidentali în diagnosticarea timpurie este în creștere. Nodulii pulmonari incidentali sunt acei noduli indentificați printr-un examen CT (computer tomograf) efectuat la nivelul toracelui pentru orice altă patologie – traumatism, infact miocardic, afecțiuni respiratorii. Un nodul pulmonar incidental cu dimensiuni peste 6 mm trebuie urmărit periodic și însoțit eventual de explorări complementare, putând fi primul semn al unui cancer pulmonar incipient.

Asa cum spuneam anterior, cancerul pulmonar reprezintă principala cauza de deces in randul malignităților. Supraviețuirea la 5 ani este între 1 si 5 % pentru cazurile diagnosticate în fază metastatică.

Cu cât sunt diagnosticați mai devreme pacienții, cu atât mai mari sunt șansele de supraviețuire. De exemplu, diagnosticarea în stadiul I face ca ratele de supraviețuire la 5 ani să varieze între 68% si 92%.

Dacă ne uităm la alte tipuri de cancer, în cancerul mamar rata de vindecare este de aproximativ 98%, dacă este diagnosticat la timp în stadiile precoce.

Se remarcă incidența cancerului de sân la femei din ce în ce mai tinere, de aceea este important să acordăm o atenție acestui subiect.

Tratamentul cancerului mamar în stadii timpurii dă rezultate net superioare în ceea ce privește supraviețuirea, morbiditatea și costul, în comparație cu stadiile avansate de boală.

Mai puțin de 15%  dintre femeile cu cancer ovarian avansat supraviețuiesc la 5 ani comparativ cu rata de supraviețuire în cancerul de sân în același interval – 89%.

Care este tipul de cancer cu cea mai mare rată de deces în România? De ce?

În România, cancerul pulmonar este responsabil pentru peste 20% dintre decesele cauzate de această afecțiune. Dacă ne raportăm din nou la datele Institutului Național de Statistică, vedem că un român este ucis în fiecare oră de cancerul pulmonar.

Rata de deces crescută apare în principal din cauza faptului că acest tip de cancer prezintă simptomatologie nespecifică sau se suprapune cu alte afecțiuni, cum ar fi infecțiile respiratorii sau afecțiunile cardiace. În cancerul pulmonar, cel mai mulți dintre pacienți ajungă să fie diagnosticați în stadiu metastazat, fapt care scade dramatic șansele de supraviețuire.

Un alt aspect care trebuie menționat este influența fumatului în acestă boală. Fumătorii/ persoanele expuse la noxe sunt principalele categorii de risc când vine vorba despre dezvoltarea cancerului pulmonar, iar riscul e deces cauzat de cancerul pulmonar este de aproximativ 15 ori mai mare la cei care fumează, comparativ cu persoanele care nu au fumat niciodată.

Ne puteți vorbi despre tratamentele pentru cancer disponibile în prezent?

Lucrurile au evoluat pozitiv în ultimii ani și au permis accesul pacienților la terapii inovative în cancer. În continuare sunt lucruri de îmbunătățit în ceea ce privește circuitul pacientului de la primele semne de boală (adeasea atipice sau de intensitate mică sau moderată), până la stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului.

De exemplu, pentru inițierea tratamentelor țintite sau a imunoterapiei, este necesară testarea pacienților pentru anumit tipuri de mutații sau biomarkeri. Partea de testare în România nu este rambursată, fiind integral susținută de companiile farmaceutice.

Pentru procesul de diagnosticare și stadializare a bolii sunt importante realizare cât mai devreme a CT sau PET-CT. Și în această zonă resursele noastre sunt limitate. De multe ori, pacienții care au posibilitatea, optează pentru realizarea acestor investigații din fonduri proprii, pentru că există un număr limitat de probe care se pot realiza gratis, sau timpii de așteptare sunt prelungiți.

Radioterapia este un alt exemplu în acest sens. Pentru pacienții care au nevoie de radioterapie timpii de așteptare pot fi, de asemenea, prea lungi. Avem un număr încă mic de aparate la nivel național pentru a adresa la timp cererea crescută.

În concluzie, putem spune că în ultimii 5 ani dinamica din oncologie este reflectată și în România printr-un access mai bun la tratament.

Totodată, rolul echipei multidisciplinare, începând cu medicul de familie, este esențial pentru coordonarea eforturilor de a realiza un diagnostic mai rapid și a începe tratamentul.

Fiecare pas contează și poate aduce beneficii importante pentru supraviețuirea și calitatea vieții pacienților.