Copilul vorbește urât

Află de la psiholog de ce copilul simte nevoia să înjure și cum să-l dezveți de acest obicei. Valorile și regulile diferă de la o casă la alta. Felul în care se poartă părinții și alte rude apropiate este hotărâtor în ce privește comportamentul copiilor.

În unele familii, anumite cuvinte nu se aud niciodată, pe când în altele e normal să îți verși năduful când te-ai enervat. Dacă la tine sunt reguli stricte și totuși, copilul vorbește urât, este bine să acționezi imediat.

Citește și: Cum combați influența negativă a anturajului la adolescent

Motive pentru care copilul vorbește urât

Ar trebui să ții cont și de circumstanțe: una este micuțul de cinci ani care repetă ce a auzit și alta este adolescentul care înjură.Pe când lacopilul mai mare poate fi un act de rebeliune, ”preșcolarul spune cuvinte care calcă regulile bunei-cuviințe ori pentru că nu cunoaște sensul lor, ori pentru că testează limitele adulților sau, pur și simplu, pentru că nu știe cum să reacționeze la frustrare și a învățat acest comportament de la cei mari”, este de părere psihoterapeutul Cristina Ion-Rădulescu.

Dacă vorbește obraznic pentru a primi atenție, specialistul recomandă să-l ignori. Atunci când vede că nu produce nicio reacție, va proceda altfel. Pe de altă parte, copilul mai mare poate face asta pentru a-și exprima o frustrare sau pentru a fi primit într-un anume grup. Uneori, poate fi modul (inadecvat) în care vrea să se delimiteze de familie și să-și afirme independența.

Abordări în funcție de vârstă

”Limbajul vulgar se manifestă în funcție de vârstă. Cei mici vorbesc urât mai ales în prezența adulților, pentru a provoca și a testa limitele. Cei mai mari folosesc cuvinte obscene de obicei doar în prezența anturajului, ei reușind să se controleze atunci când este de față un adult relevant. Aceștia sunt adolescenți la care anturajul și nevoia de afirmare, de teribilism, sunt mai importante decât orice altceva.

E vârsta la care ei își construiesc o imagine în ochii celorlalți și chiar și în proprii lor ochi, însă au dezvoltate elementele de autocontrol sau autocenzură. Așa că folosesc limbajul licențios acolo unde știu că e dezirabil, pe când de față cu părinții sau profesorii vorbesc altfel”, observă psihologul.

Citește și: Învață copilul să vorbească. Metode și sfaturi utile

Copilul vorbește urât? Stabilește reguli ferme

Dacă înjurăturile devin o problemă, poate fi necesar să-i impui o regulă clară în privința aceasta. Copiii pot avea nevoie de un avertisment și de memento-uri despre ceea ce este adecvat. În plus, ar trebui să existe consecințe negative.

Dacă vorbește urât când este supărat, îi poți oferi un moment în care să se liniștească, să meargă la el în cameră sau într-un loc desemnat unde să numere până la 10 sau 100 etc., apoi să revină când e din nou calm. Un „borcan de pedeapsă” este un alt mijloc prin care îl poți ajuta să scape de acest obicei.

Acest lucru presupune că oricine din casă să pună o anumită sumă de bani în borcan după fiecare infracțiune. Nu folosi apoi suma strânsă pentru ceva distractiv, pentru că ar putea să-i stimuleze să se exprime așa. În schimb, ați putea utiliza fondurile pentru plata facturilor de uz casnic.

Citește și: Ce mesaje transmite comportamentul copilului. Psihologul îl decodează

Fii consecventă cu regulile

Atunci când copilul vorbește urât, trebuie să ții cont și de vârsta lui. ”La preșcolari, autocontrolul nu este încă dezvoltat. Ei vorbesc urat ca să atragă atenția asupra lor. De regulă, sunt copii fie foarte răsfățați (care au toleranță scăzută la frustrare și care nu știu să gestioneze un refuz), fie sunt copii neglijați (la care adultul relevant lipsește sau e indisponibil afectiv pentru copil). De asemenea, în lipsa unor reguli clare, a unor limite trasate în mod ferm, copilul va avea tendința de a vedea până unde poate ajunge.

În cazul celor mici, este foarte importantă educația. Exemplul personal e crucial. În plus, este nevoie de păstrarea consecventă a regulilor și de pedepse. Poate ajuta chiar și o ușoară doză de umilire în public. De exemplu, te plângi de față cu el învățătoarei sau oricărui alt adult important din viața lui că ești îngrozită și îngrijorată de modul lui de exprimare,” spune psihoterapeutul Cristina Ion-Rădulescu.