Unirea Principatelor Române celebrată la Muzeul de Istorie

Exproziția este organizată în cadrul programului „Exponatul lunii”. Va putea fi vizitată începând de astăzi, 22 ianuarie 2021, ora 12:00. Unirea Principatelor Române s-a produs prin alegerea unui singur domn pentru cele două principate. Colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales la 5 ianuarie la Iași și 24 ianuarie 1859 la București. A fost o dovadă a dorinței de unire a românilor din Moldova și Țara Românească.

Cum a avut loc Unirea Principatelor Române

Reprezentanții celor două Principate, adunați în Divanele ad-hoc, au înlăturat orgoliile șiinteresele personale, politice și economice. Au înțeles că era un moment istoric pentru națiunea română. A fost momentul în care, după secole, puteau să aleagă un domn pământean. Printr-o dublă alegere, puteau să unifice statul român.

Demersurile de unire efectivă au început la 24 ianuarie 1859. Au început cu dubla alegere și au continuat cu momentul recunoașterii internaționale, la 11 decembrie 1861. Un pas important s-a făcut în anul 1862, prin alcătuirea unui singur guvern și alegerea unui singur parlament.

Unirea stemelor

Un aspect semnificativ al unirii politice și instituționale a fost, de asemenea, unirea stemelor celor două Principate. Stemele reunesc simbolurile istorice și politice ale unui stat. Artiștii au încercat să îmbine toate aceste elemente cu ajutorul artei și științei heraldicii. A rezultat o creație care să sintetizeze istoria statului. Acest lucru se poate observa în cazul stemelor Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești folosite în vremea lui Cuza.

În colecțiile MNIR se păstrează mai multe obiecte de patrimoniu ce au pictate, gravate sau ștanțate, cele trei steme ale epocii lui Cuza.

Citește și: Stema României. Lucruri surprinzătoare pe care, poate, nu le știi

Unirea Principatelor Române. Cele trei steme

În primii ani ai domniei sale, în Principatele Unite a fost folosită o stemă de tranziție, ce reunea simbolurile celor două principate Moldova și Țara Românească. Stema avea două scuturi acolate, pe primul fiind reprezentat capul de bour al Moldovei, iar pe cel de-al doilea, acvila cruciată a Țării Românești; scuturile erau timbrate de o coroană princiară închisă, stemă ce se găsește pe un castronaș de argint și pe un pahar de porțelan glazurat în culorile tricolore, ambele expuse cu această ocazie.

După recunoașterea noului stat de Înalta Poartă și puterile garante, în decembrie 1861, Carol Popp de Szathmáry a desenat o nouă stemă, care a fost folosită de către întreaga administrație până la sfârșitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Noua stemă are un singur scut despicat, în primul cartier al acesteia aflându-se, pe fond albastru și auriu, acvila cu cruce de aur a Țării Românești, care zboară în jos, iar în al doilea, pe fundal roșu și albastru, un cap de bour de culoare neagră, cu stea de aur cu șase raze între coarne, ce reprezintă Moldova, având deviza „HONOR ET PATRIA”, stemă reprezentată pe un platou de argint, expus, de asemenea, în cadrul micro-expoziției.

Cea de-a treia stemă din 1864, folosită de către Alexandru Ioan Cuza și Curtea princiară apare pe un set de porțelan de Sèvres, prezent în expoziție, având o structură mai complexă și purtând deviza „TOȚI ÎN UNUL”.

Citește și: Inventatori celebri: Cine a inventat stiloul?

Expoziție festivă cu prilejul sărbătoririi Unirii Principatelor Române

Alături de aceste piese, la MNIR vor fi prezentate alte două mici suveniruri ale Unirii Principatelor – doi clopoței. Unul dintre aceștia, despre care se crede că a fost folosit la ședința Divanului Ad-hoc din Iași, din 5 ianuarie 1859, are gravată stema Moldovei – capul de bour -, o monogramă a lui Alexandru Ioan Cuza – formată din inițialele „AIC” – și inscripția „Divanul Adhoc Moldovenesc 1859 Ianuarie 5 la Iașii”, fiind un simbol al momentului în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei. Celălalt poartă inscripția „1861 Dechembrie 11”, data la care Alexandru Ioan Cuza a dat

„Proclamația către națiune”, prin care aducea oficial la cunoștință populației că „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată. Acest fapt măreț, dorit de generațiile trecute, aclamat de corpurile legiuitoare, chemat cu căldură de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă și puterile garante … Alesul Vostru vă dă astăzi o singură Românie”.

Micro-expoziția, curatoriată de către dr. Cristina Păiușan – Nuică, cercetător în cadrul MNIR, va fi deschisă în perioada 22 ianuarie – 15 februarie 2021 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09ꓽ00 – 17ꓽ00.

Sursa foto: MNIR