”Histamina este o substanță chimică importantă, care acționează în interiorul organismului uman și este  indispensabilă pentru buna funcționare a multora dintre organele și sistemele acestuia. Când sistemul imunitar este activat ca răspuns la un microb, histamina este primul mediator chimic de apărare care va participa la procesul de inflamație. Histamina va fi prezentă în orice proces inflamator și va fi responsabilă de multe dintre simptomele caracteristice inflamației.

De asemenea, histamina este mediatorul-cheie și în reactiile alergice care, în esență, sunt tot reacții de inflamație în cadrul cărora se eliberează și mulți alți mediatori ca răspuns protectiv față de alergeni”, spune Maria Marcat, nutriționist.

Când nivelul histaminelor devine prea mare sau nu nu sunt descompuse corespunzător, acestea încep să afecteze funcționalitatea normală a corpului. Acest lucru poate duce la simptome asemănătoare cu alergiile, cum ar fi mâncărimile, strănutul, durerile de cap, durerile de articulații, probleme cu stomacul sau greața. Studiile arată că aceste menifestări de intoleranță la histamine apar mai ales în cazul femeilor de vârstă mijlocie.

Pentru a diminua aceste manifestări, dieta joacă un rol important, deoarece anumite alimente conțin histamine, iar unele promovează eliberarea de histamine, iar unele le fac pe ambele. Un exemplu ar fi alcoolul, care conține histamine și care încurajează organismul să elibereze aceste substanțe.

Pentru a controla nivelul histaminelor cu ajutorul alimentației, trebuie consumate mai ales produsele proaspete și evitate cele fermentate, cum ar fi kefirul, iaurtul sau varza murată, care pot deveni problematice în cazul intoleranței histaminice.

Pentru a evita probelemele ridicate de intolerața la histamine e indicat să se urmeze o dieta specifică, cu conținut histaminic scăzut. Totuși, trebuie reținut că o astfel de dietă nu e indicată pe termen lung, deoarece e foarte restrictivă și nu asigură necesarul nutrițional recomandat.

În primul rând trebuie eliminate alcoolul, lactatele și produsele fermentate, la fel și cele cu cafeină. Printre alimentele cunsocute pentru potențialul lor de a produce histamină se numără: roșiile, avocado, varza de Bruxelles, lintea, leguminoasele, arahidele, nucile, bananele, căpșunele, ananansul, papaya, citricele și kiwi, germenii de grâu, fructele de mare, cacaoa, ciocolata, oțetul.

Anumiți nutrienți și compuși din plante au calitatea de a se comporta ca antihistaminice naturale, inhibând nivelul acestor compuși din organism: printre acești nutrienți se numără vitamina C și D, quercetina și curcumina, vitaminele B6 și minerale precum zincul.

dieta saraca in histamine

Alimente antihistaminice:

Năsturelul, ceapa, merele, afinele, tarhonul, cimbrul, mușețelul, ghimbirul, turmericul.

dieta saraca in histamine

Pentru a diminua sau reduce riscul manifestării histaminelor cu ajutorul mâncării, încearcă să gătești cât mai des mâncare proaspătă. Minimizează expunerea la factorii alergeni, manageriază nivelul de stres și fă sport.

Opinia specialistului

Maria Martac, Nutriționist DigestMed

Maria Martac, nutritionist DigestMed (print)

Histamina este produsa de celulele organismului uman, dar poate proveni și din afara organismului respectiv, din alimentele pe care le consumăm dacă acestea au suferit procese de fermentație.

Ca o regulă generală, mâncarea trebuie să fie proaspătă, consumată imediat ce a fost preparată. În cazul cărnii, aceasta trebuie să fie preparată imediat după sacrificarea animalulul.

Alimente recomandate: salată, morcovi, castraveți, cartofi, sparanghel, orez (să nu fie prefiert), zucchini, broccoli, ardei gras, ceapă, usturoi, dovleac plăcintar, varză albă și roșie proaspete, pătrunjel, păstârnac, conopidă.

Fructe: mere, pere, struguri, caise, cireșe, nectarine, piersici, coacăze negre, curmale, nuci macadamia, stafide (doar cele fără conservanți), cătină (doar cea albă), vișine.

Carne de porc, miel, pui – dar doar dacă este din sursă sigură, bio și se poate controla timpul scurs de la sacrificarea animalului și prepararea lui/congelarea lui ori temperatura de păstrare (nu mai mult de 12 ore, nu mai mult de 4 grade Celsius).

Doar brânză de vaci, unt, smântână nefermentată, centrifugată.

Cereale: mei, ovăz, cânepă, porumb.

Foto: Unsplash