De asemenea, lectinele se lipesc de celulele care căptușesc intestinele și pot rezista acolo timp îndelungat. Din aceasta cauza, au potențialul de a cauza o reacție autoimună a organismului, ceea ce a determinat această aversiune față de lectine.

În ce constă dieta fără lectine

Dieta fără lectine a fost concepută de medicul de chirurgie toracică și cardiovasculară Steven Gundry, care a ajuns la concluzia că lectinele sunt principala cauză pentru numeroase afecțiuni, printre care sindromul intestinului permeabil, alergii alimentare, inflamații și chiar boala celiacă, afecțiuni ce se manifestă cel mai adesea prin amețeli, stări de vomă și diaree.

Toate plantele conțin lectină, dar nivelul variază. Conținutul cel mai mare de lectină se regăsește în leguminoasele crude – mazăre, fasole, linte, soia și alune, în cerealele integrale- grâu – cel care conține cel mai mare nivel de lectină; în solanacee- vinete, roșii, ardei gras, cartofi și în condimentele sub formă de semințe, în dovleac; și fructele au un nivel ridicat de lectină, iar dieta elimină aceste produse din alimentație.

  • Potrivit lui Gundry, acestea sunt alimentele cu un continut redus de lectină, sigure pentru consum:

Avocado, sparanghel, broccoli, varză de Bruxelles, varză, țelină, cartofi dulci gătiți, usturoi, legume cu frunze verzi, ciuperci, ceapă, carne provenită de la animale hrănite cu iarbă.

Totuși, pericolul consumului de alimente bogate în lectină nu este atât de mare, deoarece lectina este nocivă doar dacă aceasta este consumată în stare crudă, iar majoritatea alimentelor amintite se consumă gătite. Lectina e distrusă la temperaturi mari (fierbere, frigere etc) și când leguminoasele sunt lăsate la înmuiat pentru un timp (vezi fasolea). De asemenea, fermentarea și germinarea sunt alte modalități prin care se poate elimina lectina.

Așadar, dacă nu suferiți de o afecțiune serioasă la de alimentele bogate în lectină, nu există un motiv întemeiat să eliminați definitiv aceste alimente din dietă.

Opinia specialistului

Andreea Zegheanu, NUTRIȚIONIST, DIETETICIAN,  WWW.ZEANDREEA.COM

andreea zegheanu nutriționist

”Eliminarea surselor de lectine poate determina  deficiențe nutriționale”

Este adevărat faptul că lectinele pot fi considerate anti-nutritive, toxice pentru sănătate, însă doar dacă acestea sunt consumate crude. Cea mai mare concentratie de lectine se găsește în stratul exterior al bobului/părților vegetative, iar datorită faptului că aceste proteine sunt solubile în apă, pot fi ușor îndepărtate prin gătirea în mediu apos, la temperatură înaltă (fierberea, gătire la aburi, s.a.) și prin înlăturarea învelișului exterior. În literatura de specialitate, nu există suficiente dovezi care să susțină potențialul inflamator al legumelor bogate în lectine, cu atât mai puțin faptul că pot produce creșteri în greutate. La populația sănătoasă, eliminarea surselor de lectine (leguminoase, roșii, cartofi, soia, grâu) poate determina (și nu combate) deficiențe nutriționale. 

Există două cazuri în care un regim alimentar scăzut în lectine poate prezenta avantaje:  în cazul afecțiunilor gastrointestinale deja instalate și în cazul pacienților predispuși la alergii.

Foto: Unsplash