Descântec de Sfântămaria Mare pentru împlinire și dragoste

În popor, Adormirea Maicii Domnului, numită adesea Sântămaria Mare era cea mai mare sărbătoare de la sfârșitul verii, prilej de rugăciune și împlinire sufletească. Sărbătoarea din 15 august este o zi de hotar între vară și toamnă, lumina zilei începe să scadă simțitor, serile se răcoresc și se culeg ultimele plante de leac ale anului.

Flori magice, culese de Sântămaria Mare

Femeile culegeau în primul rând năvalnic, o plantă cu proprietăți vindecătoare și totodată magice. Este o specie de ferigă numită și limba cerbului și era folosită pentru tuse, pentru bolile de plămâni, pentru diaree și pentru tratarea rănilor și a plăgilor deschise.

Dar năvalnicul făcea și vrăji de dragoste, aducând iubirea tinerilor care erau singuri și căutau perechea pentru măritiș sau însurătoare.

De asemenea, în dimineața acestei zile de sărbătoare se culegeau mușețelul, sunătoarea, tătăneasa și diverse alte plante de leac sau ciuperci tămăduitoare, care se uscau la soare și se foloseau pentru tincturi și ceaiuri.

Iar o vorbă veche spunea că, dacă de Sfântă Maria înfloresc trandafiri noi și proaspeți, atunci toamna va fi senină și lungă, cu o recoltă bună de fructe.

Descântec de dragoste folosit de sărbătoare

Fetele tinere care doreau să se căsătorească luau de la biserică busuioc sfințit, după slujba de Sântămaria Mare și îl aducea acasă la icoana Maicii Domnului, rugându-se pentru sănătatea lor, pentru dragoste și pentru o căsnicie bună.

Femeile însărcinate și femeile bolnave foloseau adesea busuiocul ținut la icoana Maicii Domnului când se rugau sau rosteau descântece pentru sănătatea lor și a copiilor lor. Toate descântecele bune erau îndreptate către Sfânta Maria, româncele fiind încredințate că aceasta le va auzi rugile și le va asculta dorințele, alinând durerile și necazurile din viața lor.

Iată și un descântec de dragoste, folosit adesea de fetele tinere care doreau să cucerească inima unui flăcău.

O, Tu, Maică Sfăntă,

Maică Preacurată,

Fii îndurată

Și fă, și desfă,

Ca N. să vie,

Pe sară la mine,

Să vie pe sară,

și pe mâne sară,

și poimâne sară,

Ca pe mine să mă ceară!

Maică Sfăntă,